Scrisoare pentru bărbatul alături de care credeam că voi îmbătrâni
Toate am avut în adolescență un iubit cu care ne vedeam pentru tot restul vieții și care era nelipsit din toate proiecțiile despre viitor, căsătorie și familie. Nu întotdeauna rămânem cu persoana pe care o considerăm potrivită la un moment dat, pentru că în timp ne schimbăm gusturile și perspectivele și se întâmplă să ne îndepărtăm de un partener pentru că nu are aceleași aspirații ca ale noastre.
Se întâmplă să suferim, dar trebuie să acceptăm că abia la maturitate putem găsi pe cineva care să fie potrivit caracterului nostru, pentru că anumite trăsături psihice se formează odată cu înaintarea în vârstă.
Iată scrisoarea unei femei pentru cel pe care îl vedea tatăl copiilor ei și partenerul ei pe viață:
„Bărbatului cu care credeam că voi fi până la adânci bătrâneți,
Scuze și mulțumesc
S-ar putea să ți se pară ciudat pentru că nu prea am folosit aceste cuvinte înainte. Au fost multe momente în care trebuia să îmi cer scuze, dar nu am făcut-o și au fost la fel de multe momente în care trebuia să-mi exprim recunoștința, dar nu am făcut-o. A venit timpul să îți spun tot și să îți mulțumesc pentru momentele magice, dar îți mulțumesc și că m-ai lăsat să realizez că pot trăi fără tine. Învăț acum să zâmbesc din nou, durerile și frustrările acumulate s-au transformat în lecții de viață. Poate că nu a fost să fim împreună, dar odată ce mi-ai atins sufletul, vei rămâne acolo pentru totdeauna.
Am inima ruptă în bucăți
Fiecare amintire cu tine îmi aduce un zâmbet pe buze, mă bucur că am trăit acele momente, dar nu pot să nu recunosc că am inima rănită. Poate că așa a fost destinul nostru. Tu nu erai pregătit, aveai luptele tale și nu m-ai lăsat să te ajut, nu ai fost disponibil din punct de vedere emoțional și nu ai putut să mă iubești la fel de mult.
Acele provocări au însemnat dragostea mea pentru tine
Îmi pare rău că am așteptat perfecțiunea, dar am vrut ce era mai bun pentru tine. Mi-am dorit mai mult pentru tine și pentru noi doi, am vrut să te fac să-ți descoperi talentele și să ajungi la cea mai bună versiune a ta. Eu visam la un viitor strălucit împreună.
Poate n-am știut să iubesc
Au fost momente grele și încăpățânări inutile, m-am luptat cu tine când nu ar fi trebuit să o fac. Așa am știut eu să-mi arăt emoțiile și pasiunea pe care o simțeam. Te iubesc, am iubit totul la tine, mi-a păsat de noi. Erai liniștea mea pentru că știai ce să îmi spui când plângeam în hohote la tine în brațe.
Îmi amintesc bucuriile mici
Îmi plăcea să te văd dormind, îmi plăcea vocea ta, nu era ceva care să nu-mi placă la tine. Nu voi uita niciodată bucuria din lucrurile mici, iar când mă simt pierdută, călătoresc în timp la clipele cu tine. Eram doi copii nevinovați care explorau lumea și simțeau bucuriile vieții.
Nu voi uita nici mirosul părului tău, atingerea ta, ochii tăi și nici momentele în care ți-am ascultat bătăile inimii. Le voi prețui pentru totdeauna fiindcă am crezut că vom îmbătrâni împreună, dar așa este viața...”
Maturitatea a făcut-o pe cea care a scris aceste rânduri să realizeze că nu poate întoarce trecutul, dar poate fi recunoscătoare pentru momentele frumoase pe care le-a trăit alături de cel pe care îl iubea atât de mult.
Citește și: Scrisoare pentru fosta mea soție: obișnuiam să cred că ești cel mai bun și frumos lucru de pe Pământ
Articol preluat de pe: Themindsjournal
Surse foto: Istockphoto
Urmareste-ne pe Google News
