Daca ar putea sa vorbeasca corpul nostru, cu siguranta ca ne-ar putea transmite mesaje importante, adevarate lectii de viata. El este totul pentru noi, dar nu stim sa il apreciem asa cum ar merita. Il punem mereu intr-o lumina proasta, il criticam si ne dorim sa il schimbam. Eu am realizat cat rau ii fac aproape in fiecare zi, asa ca am decis sa ii scriu o scrisoare de regret, una care sper sa te faca si pe tine sa te gandesti mai mult la trupul tau.
Dragul meu corp,
Imi pare rau pentru momentele in care m-am uitat in oglinda si, in loc sa te admir asa cum meritai, te-am urat, soptindu-mi ca as da orice sa arati altfel.
Imi pare rau pentru fiecare rana pe care ti-am facut-o din neatentie ori in urma tratamentelor mele de infrumusetare. Te-am facut sa suferi fara sa meriti acest lucru.
Regret ca ti-am ascuns anumite zone, rusinandu-ma de aspectul lor, si n-am stiut sa apreciez ca macar am onoarea sa privesc acele locuri.
Nici nu stiu cum sa imi cer scuze pentru faptul ca te-am comparat mereu cu alte trupuri. Le-am privit cu admiratie si invidie in acelasi timp, dar pe tine, dragul meu corp, te-am huiduit in sufletul meu.
Imi pare rau pentru ca te-am pus sa iti depasesti limitele in timpul exercitiilor fizice, dar si ca te-am chinuit pe parcursul unor diete din care nu ai inteles nimic. Te-am pedepsit, dar tu nu aveai nicio vina pentru ca eu nu stiam sa te accept si sa te iubesc.
Imi pare rau ca te-am privat de anumite dorinte culinare pentru ca nu voiam sa mai pun cateva grame pe mine. Te-am privit cu scarba si ti-am negat fiecare rugaminte, iar tu ai inteles ca nu poti sa treci peste cuvantul meu.
Regret ca n-am stiut sa te pun in evidenta nici macar in timpul momentelor intime. M-am rusinat cu tine in fata barbatilor si te-am ascuns cat am putut de bine, mascand tot ceea ce credeam ca este un defect. Am inteles tarziu ca toate trasaturile mele, indiferent de cum arata ele, sunt o parte din mine.
Am apreciat prea putin cat de puternic esti si cata grija ai de mine, desi eu nu am facut nimic special pentru tine. Tot ceea ce pun in practica o fac din egoism, cu gandul la mine. Incerc sa te schimb zi de zi pentru ca imi este rusine cu tine.
Imi pare rau ca nu stiu sa iubesc picioarele care ma poarta peste tot, mainile care ma ajuta sa fac atat de multe lucruri minunate, printre care sa iau si persoanele dragi in brate. Nici pielea, asa cum este ea, nu am stiut sa o apreciez, desi ea ma intregeste si ma face sa fiu...eu.
In
nebunia mea, o obsesie greu de vindecat, nu am inteles ca trebuie sa te iubesc
asa cum esti si sa te tratez mult mai bine, altfel voi avea multe de pierdut.
De azi inainte iti promit ca te voi rasplati pentru tot ceea ce ai facut pentru
mine. Nu te voi mai uri, nu ma voi mai rusina cu tine, ci voi invata treptat,
pas cu pas, sa fiu recunoscatoare pentru ceea ce am.
Victoria
Urmareste-ne pe Google News
