Avortul recurent sau habitual este atunci cand minim 3 sarcini consecutive se sfarsesc prin avort spontan survenit pana in luna a 5-a de sarcina.
Avortul spontan este cea mai comuna complicatie a sarcinii si reprezinta o sursa importanta de stres emotional pentru cuplurile care isi doresc un copil.
Cauzele avortului recurent
Cauzele avortului recurent pot fi:
- anomalii cromozomiale numerice: trisomii, monosomii, triploidii, tetraploidii, sau de structura ;
- anomalii genice - alterari ale ADN-ului ;
- aneuploidie;
- varsta gravidei peste 35 de ani este un factor asociat cu incidenta mai mare a trisomiei 21;
- insuficienta luteala - lipsa hormonului responsabil de nidatia ovulului fecundat;
- sarcina multipla;
- polihidramnios - crestere anormala a cantitatii de lichid amniotic;
- anomalii congenitale ale uterului: uter septat, unicorn, bicorn, arcuat;
- hipotrofia uterina - uter cu dimensiuni reduse dar proportii reduse;
- hipoplazia uterina - uter de volum redus si cu proportii modificate;
- anomalii ale arterelor uterine compromit fluxul sanguin necesar dezvoltarii placentei;
- incompetenta cervico-istmica - incompetenta colului uterin in urma avorturilor multiple, dilatatii fortate, diatermocoagulare, amputatie cervicala, aplicare de forceps, insuficienta hormonala;
- retroversia uterina;
- fibromiomatoza uterina;
- sinechii uterine in urma chiuretajelor frecvente;
- endometrioza, adenomioza;
- insuficienta placentara;
- diabet zaharat;
- hipotiroidism;
- lupus eritematos diseminat;
- hipertensiune arteriala;
- trombocitoza;
- cardiopatii severe;
- nefrite cronice;
- incompatibilitate sangvina materno-fetala in sistemul Rh;
- expunere la toxice: metale grele, solventi organici;
- droguri: medicamente folosite in terapia cancerului, anestezice, nicotina, etanol, antiprogestageni;
- expunere la radiatii ionizante;
- efort fizic, traumatisme directe sau intraoperatorii;
- dezordini androgene sau de secretie a prolactinei;
- insuficienta estrogenica.
|
- Chlamydia trachomatis; Microorganismele traverseaza placenta si pot determina avortul prin:
- agresiune in perioada conceptiei; |
 |
O alta cauza a avortului recurent poate fi raspunsul imun celular anormal care ataca produsul de conceptie sau spermatozoizii. Schimbarea partenerului poate rezolva problema avortului recurent. La fel, tratamentele imunologice pot avea succes.
Diagnosticul avortului recurent
Diagnosticul avortului recurent se face pe baza discutiei dintre medic si pacienta, care va releva datele generale cu privire la sarcina, la numarul de sarcini pierdute si se vor identifica factorii de risc: varsta, antecedentele obstetricale semnificative (avorturi repetate, nasteri premature, feti malformati), patologie generala cu risc (HTA, diabet zaharat etc), tratament pentru infertilitate, conditii socio-economice precare.
Examenul clinic furnizeaza date caracteristice pentru fiecare etapa a avortului spontan:
- iminenta de avort: lipsa menstruatiei pana la 28 de saptamani, dureri lombare, hemoragii uterine, la inspectie, colul uterin este inchis;
- avort in evolutie: aceleasi simtpome ca la iminenta de avort iar la examenul clinic colul uterin este deschis;
- avortul incomplet: istoric de avort - eliminari de fragmente ovulare sau embrion, fat sau placenta, hemoragii uterine reduse.
Pentru stabilirea exacta a cauzei care a dus la provocarea avortului se fac urmatoarele analize, unele chiar inaintea conceptiei:
- analiza cariotipului din produsul avortat, biopsia vilozitara;
- frotiuri din secretia cervicala;
- hemocultura in perioada febrila;
- examene microbiologice din produsul avortat sau din aspirate endometriale;
- test Nelson;
- reactii serologice;
- imunofluorescenta pentru infectia luetica;
- histerosalpingografia;
- histeroscopia;
- laparoscopia;
- testul permeabilitatii cervicale;
- explorarea functiilor endocrine: temperatura bazala, prolactina, hormon luteinizant, TSH, estrogeni, progesteron si altele;
- biopsia de endometru;
- teste imunologice;
- determinarea Rh ambilor parteneri;
- teste hematologice, metabolice pentru identificarea starilor de patologie generala;
- ultrasonografia pentru testarea viabilitatii sarcinii.
Prevenirea si tratamentul avortului recurent
Profilaxia eficienta a avortului recurent consta in identificarea factorilor cauzali ce pot induce avortul si rezolvarea lor inaintea conceptiei.
In afara sarcinii se pot efectua:
- stabilirea cariotipului ambilor parteneri;
- examene bacteriologice - in secretia vaginala, apiratul endometrial, ser si tratamentul tintit al eventualelor infectii, urmat de culturi de verificare;
- corectarea anomaliilor corpului uterin - rezectia histeroscopica a septurilor, miomectomii, cura sinechiilor;
- corectarea incompetentei cervico-istmice prin plastii cervicale;
- administrare locala de estrogeni pentru stimularea troficitatii uterine;
- corectarea dezechilibrelor hormonale;
- tratamentul afectiunilor generale;
Tratamentul curativ al iminentei de avort consta in:
- repaus, sedative, antispastice;
- testarea viabilitatii colului: ecografie dinamica, dozari de estrogeni;
- hormonoterapie: gonadotrofina corionica, estrogeni, progesteron, corticoizi in cazuri cu hiperandrogenie;
- dozarea in ser a alfa-fetoproteinei pentru depistarea malformatiilor fetale;
- stabilirea cariotipului fetal prin amniocenteza;
In avortul in evolutie sarcina este compromisa, in trimestrul I se practica chiuretajul uterin, in trimestrul II, dupa expulzia fatului si placentei, se reechilibreaza hidroelectrolitic pacienta, in cazul hemoragiilor uterine cu antibioticoterapie.
In avortul incomplet se executa chiuretajul cavitatii uterine sub protectie de antibiotice.
Urmareste-ne pe Google News
