Spina bifida este o boala care va sperie prin denumirea ciudata (in latina inseamna coloana rupta sau coloana deschisa) si prin faptul ca reprezinta un defect congenital - format in burtica femeii insarcinate. Aceasta spina bifida inseamna inchiderea incompleta a coloanei vertebrale fetale in timpul primei luni de sarcina. Este importanta prevenirea si depistarea ei la timp, deoarece este o maladie invalidanta.
Tipuri de spina bifida identificate
Copilul poate prezenta unul din cele 3 tipuri de coloana deschisa:
- spina bifida oculta (ascunsa) - forma cea mai usoara, in care partea externa a unor vertebre nu este inchisa total. De multe ori, nu provoaca alte probleme de sanatate;
- spina bifida chistica - in care meningele (invelisul encefalului si maduvei spinarii) se exteriorizeaza sub forma unui sac (meningocel) prin orificiul anormal din coloana. Cand meningele strabate impreuna cu nervii spinali portiunea insuficient inchisa, defectul este numit mielomeningocel si reprezinta cea mai grava forma;
- lipomeningocel - o expresie usoara a spinei bifide, in care apare un lipom (tumora non-canceroasa a tesutului adipos) la nivel intraspinal.
Simptomele spinei bifide
Simptomele unei spine bifide sunt caracteristice fiecarui individ, in functie de tipul de coloana deschisa. Cel mai des, defectul este localizat in zonele sacrala (pelvis) si lombara (intre ultimele coaste si pelvis).
In cazul spinei oculte, pielea din regiunea leziunii este normala sau prezinta o adancitura, fire de par, un semn din nastere.
Spina bifida chistica evidentiaza protruzia unui sac plin cu fluid pe spatele persoanei afectate. Meningocelul prezinta acest sac acoperit cu un strat subtire de piele, in timp ce in mielomeningocel sacul expune la exterior o portiune de tesut din maduva spinarii.
Cauzele spinei bifide
Cauza exacta a spinei bifide ramane un mister. Cercetatorii sustin ca sunt implicati factori genetici, nutritionali si de mediu. Cercetarile au identificat o legatura directa intre inchiderea incompleta a tubului neural (segmentul din care se dezvolta sistemul nervos al fatului) si aportul insuficient de acid folic al mamei.
Complicatii determinate de spina bifida
| Acestea pot
varia de la probleme fizice minore la
dizabilitati mintale. In general,
toti nervii situati inferior malformatiei vor fi afectati. Drept urmare, distructia nervoasa, diminuarea functiei musculare si a
sensibilitatii vor fi cu atat mai grave cu cat malformatia este situata la
un nivel mai inalt.
Pe langa pierderea sensibilitatii (proprietatea de a receptiona, transmite sau percepe excitatiile) si paralizie, spina bifida se poate asocia cu malformatia Arnold-Chiari tip II (in care portiunea posterioara a creierului aluneca in canalul vertebral sau zona gatului). Aceasta malformatie, des intalnita in cazurile de mielomeningocel, poate duce la randul ei la: |
 |
- dificultati
in hranire, inghitire si respiratie;
- sufocare ;
- rigiditatea
bratelor;
- hidrocefalie
(acumulare de lichid cefalorahidian in interiorul creierului), care favorizeaza
dizabilitati de invatare, mai ales in ceea ce priveste invatarea matematicii.
Copiii nascuti cu mielomeningocel pot dezvolta meningita (infectia meningelui).
O data cu inaintarea in varsta, persoanele cu spina bifida pot prezenta alergie fata de latex, probleme cutanate, boli gastrointestinale sau depresie.
Diagnosticul coloanei deschise
Spina bifida poate fi detectata prenatal (inainte de nastere) sau postnatal(dupa nastere).
Prenatal, se efectueaza dozarea MSAFP ( Alfa-FetoProteina Serica Materna), prin care se determina cantitatea de fetoproteina (proteina produsa de fat si placenta) din sangele mamei. O cantitate crescuta atrage atentia unui defect de tub neural, dar medicul va recomanda alte investigatii pentru a stabili diagnosticul de spina bifida. Testele care urmeaza sunt amniocenteza (extragerea de lichid amniotic) si ecografia (vizualizarea fatului cu ajutorul ultrasunetelor).
Postnatal, coloana deschisa este observata cu ajutorul examenelor radiografic, RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara) sau CT (Computer Tomografie). Formele severe de spina bifida prezinta masa musculara slabita in jumatatea inferioara a corpului, in timp ce formele usoare sunt detectate doar postnatal, in timpul unui examen de rutina.
Tratamentul spinei bifide
Neurochirurgul trateaza de cele mai multe ori, inchizand zona deschisa de pe spate in timpul operatiei. Centrele dezvoltate folosesc si chirurgia fetala (miniinvaziva sau deschisa). Pentru hidrocefalie, se plaseaza un sunt (un tub subtire care evacueaza lichidul in exces) la nivelul creierului.
Multi copii au nevoie de interventii chirurgicale repetate pentru sold, picioare sau coloana vertebrala. De-a lungul vietii, bolnavii se pot ajuta de proteze sau scaun cu rotile, iar cei cu probleme urinare au nevoie de cateterizare uretrala (introducerea unei sonde in vezica urinara).
Sunt multe cazuri nemanifeste de spina bifida, dar gravitatea celor care asociaza simptome ingreuneaza semnificativ viata bolnavului si a familiei sale. Tot ce puteti face pentru a preveni aparitia acestui defect la copilul vostru este sa consumati acid folic inainte de momentul conceperii si pe tot parcursul sarcinii. Acidul folic se gaseste in oua, suc de portocale, vegetale verzi si cereale.
Bibliografie:
Understanding human anatomy and physiology, Mader Sylvia S.
http://en.wikipedia.org
http://www.spinabifidaassociation.org
http://kidshealth.org
http://www.nlm.nih.gov
Urmareste-ne pe Google News
