A murit Domnica Trop, mătușa regretatului Petrică Mîțu Stoian. A fost numită Tezaur Uman Viu
Interpretul de muzică populară Petrică Mîțu Stoian, care a murit în anul 2021, a avut o mătușă celebră: Domnica Trop. Familia Domnicăi Trop, una printre cele mai îndrăgite voci care au făcut cunoscut cântecul popular mehedințean, a anunțat, pe 19 ianuarie 2026, că aceasta a încetat din viață. În urmă cu mai bine de un deceniu, fusese declarată „Tezaur Uman Viu”.
„Cu profundă tristețe ne luăm rămas-bun de la Muma Domnica!”
Domnica Trop s-a stins la vârsta de 87 de ani. Familia ei i-a anunțat trecerea în neființă printr-un mesaj în care sunt aduse în prim-plan calitățile unice ale celei a cărei voce s-a făcut remarcată nu numai în țara noastră, ci și peste hotare.

Potrivit publicației „UNIVERSUL OLTENIEI”, mesajul de rămas-bun către „Muma Domnica” arată astfel:
„Cu profundă tristețe ne luăm rămas-bun de la Muma Domnica! De astăzi, cântecul Mehedințiului este mai trist și mai sărac. Muma Domnica Trop, Tezaur Uman Viu și muma cântecului mehedințean, a plecat la cele veșnice. A lăsat în urmă o moștenire neprețuită. Prin glasul ei, tradiția a rămas vie, iar sufletul satului românesc a fost dus mai departe din generație în generație. A fost o voce a neamului, o inimă plină de dor și o lumină pentru generații întregi de tineri artiști. Cântecul ei nu se va stinge niciodată, pentru că trăiește în sufletele celor care au ascultat-o și au iubit-o.
Dumnezeu să o odihnească în pace, iar cântecul ei să ne rămână veșnic în inimă. Ne plecăm frunțile cu respect și recunoștință pentru tot ce a dăruit neamului nostru. Dumnezeu să o odihnească în pace, iar amintirea ei să rămână veșnic binecuvântată”.
Doliu în folclorul românescu! A murit Iustina Crișan Dejeu, răpusă de o boală grea și nemiloasă
Domnica Trop, „Tezaur Uman Viu”
Interpreta a primit distincția „Tezaur Uman Viu” din partea UNESCO în anul 2013. O asemenea distincție se acordă celor care demonstrează că sunt păstrători ai patrimoniului cultural imaterial al țării noastre.
Senatorul Oana Buzatu, în calitate de membru al Comisiei pentru UNESCO din Parlamentul României, a subliniat faptul că Domnica Trop a fost singurul mehedințean cu distincția „Tezaur Uman Viu” și că reprezintă „un reper al culturii tradiționale românești”. Într-o postare de pe Facebook, a transmis următorul mesaj:
„Rapsodul mehedințean Domnica Trop, un reper al culturii tradiționale românești și un simbol al identității noastre locale a trecut la cele veșnice, o veste dureroasă pentru județul Mehedinți.
Domnica Trop a fost singurul mehedințean distins cu titlul de „Tezaur Uman Viu” de către UNESCO, o recunoaștere supremă pentru cei care au purtat, cu demnitate și har, patrimoniul cultural imaterial al României. Prin glasul, cântecul și înțelepciunea sa, a transmis generațiilor valori autentice, tradiții și obiceiuri care definesc sufletul Mehedințiului.
Ca membru al Comisiei pentru UNESCO din Parlamentul României, aduc un omagiu unei personalități care a dovedit că tradiția nu este trecut, ci continuitate, memorie și identitate vie”.

Cine a fost Domnica Trop
Domnica Trop s-a născut pe 22 iunie 1938 în localitatea Isverna (județul Mehedinți). A început să cânte încă din copilărie, când ducea la pășunat oile și caprele.
Talentul ei a fost remarcat de învățătorul Vasile Căpăstraru, iar la 19 ani a urcat prima dată pe scenă. De asemenea, învățătorul a prezentat-o interpreților Maria Ciobanu și Ion Dolănescu, când aceștia se aflau în turneu la Isverna în 1973. Impresionați de vocea ei, au ajutat-o să înregistreze primele piese în Studiourile Radio București. Acolo a cunoscut-o și pe Marioara Murărescu, realizatoarea de programe folclorice, care a invitat-o pentru înregistrări la televiziune.
Deși i s-a propus să se mute la București, Domnica Trop a refuzat. De altfel, și-a părăsit locurile natale numai în situațiile în care a fost chemată la studiouri pentru înregistrări sau când a participat la festivaluri. De pildă, în 1973 a câștigat Premiul Special pentru Autenticitate la Festivalul „Maria Tănase”, în 1979 a luat locul I pe țară la Festivalul „Cântarea României”, iar în 1999 a obținut Premul Național „Ethos”.
Nu are multe piese, însă acestea sunt deosebit de apreciate. Printre cele mai cunoscute cântece se regăsesc: „Sara când răsare luna”, „Nu vine neica, nu vine”, „Ursitoare, Ursitoare”, „Mărie, Mărie”, „S-o
legat, neică, legat”, „Fire-al naibului de dor”, „Şarpe, şarpe din dudău”. De asemenea, foarte cunoscut este și bocetul de priveghi „Zorile”.
Repertoriul Domnicăi Trop a reprezentat o sursă de inspirație și pentru alți mari interpreți de muzică populară, spre exemplu Angelica Stoican.
Având în vedere aspectele prezentate, nu este de mirare că Domnica Trop a fost apreciată pentru vocea rar întâlnită nu numai în zona montană de confluență dintre județele Mehedinți și Caraș Severin, ci chiar pe întregul continent european.
Practic, interpreta și-a dedicat viața cântecului popular, despre care nu s-a ferit să spună că i-a oferit oportunitatea de a împărtăși, de a călători și de a trăi în armonie cu ceilalți. „Cântatul nu mi-a adus niciodată greutăți, ci numai prilej de a împărtăși, de a călători și de a trăi în armonie cu ceilalți”, declara la un moment dat Domnica Trop, potrivit informațiilor oferite de „Institutul Național al Patrimoniului”.
Surse foto: facebook.com/DomnicaTrop/, captură youtube.com, youtube.com
Surse articol: folclor-romanesc.ro, jurnalulolteniei.ro, patrimoniu.ro, romaniatv.net, universulolteniei.ro
Tags: Stiri Romania