El este cercetătorul genial care a găsit tratamentul pentru cancerul pancreatic la șoareci. Semnul din naștere care l-a urmărit toată viața și-a pus iar amprenta asupra lui
În ultimele decenii, oameni de știință din întreaga lume încearcă să descopere tratamente pentru diverse tipuri de cancer. În acest an, o echipă de la „Centrul Național de Cercetări Oncologice din Spania” (CNIO), sub cooordonarea biochimistului Mariano Barbacid, a adus în atenție rezultate remarcabile într-un studiu preclinic legat de cancerul pancreatic. Astfel, cercetătorii au reușit să determine regresia completă și de durată a tumorilor pancreatice la șoareci.
Ce a reușit echipa condusă de Mariano Barbacid
Experimentul prezentat de echipa coordonată de cunoscutul biochimist Mariano Barbacid la începutul anului 2026 s-a concentrat asupra adenocarcinomului ductal pancreatic, cea mai frecventă formă de cancer pancreatic. Una dintre marile probleme pe care le creează acest tip de cancer este legată de capacitatea tumorilor de a dezvolta rezistență la terapii.

Echipa lui Mariano Barbacid a încercat o abordare diferită. Astfel, cercetătorii au vizat simultan trei puncte ale căii de semnalizare asociate oncogenei KRAS, genă care prezintă mutații în aproximativ 90% dintre cancerele pancreatice. Combinația experimentală a inclus daraxonrasib, afatinib și degradatorul proteic SD36.
În modelele animale folosite, adică în cazul șoarecilor, terapia combinată a provocat regresia puternică și de lungă durată a tumorilor, fiind bine tolerată, cu puține reacții adverse.
În ciuda unui asemenea rezultat, Mariano Barbacid a cerut prudență atunci când au fost prezentate concluziile experimentului. Mai exact, cercetătorul sublinia, într-o conferință de presă citată de CNIO, că echipa sa „nu este încă în poziția de a realiza studii clinice” cu tripla terapie.
Studiul lui Mariano Barbacid a fost retras ulterior
Studiul care a adus în prim-plan efectele unei triple terapii în caz de cancer pancreatic la șoareci, publicat inițial în „Proceedings of the National Academy of Sciences” (PNAS), a fost retras de editorii revistei pe 27 aprilie 2026. De asemenea, CNIO a actualizat comunicatul în care prezentase rezultatele pentru a semnala această situație.
Motivul menționat oficial nu a fost demonstrarea falsificării datelor experimentale, ci existența unui conflict de interese relevant, care nu fusese declarat la momentul depunerii lucrării. De fapt, Mariano Barbacid și coautoarele Vasiliki Liaki și Carmen Guerra, aveau interese financiare în compania „Vega Oncotargets”, implicată în dezvoltarea comercială a acestei direcții terapeutice.
Încă din februarie 2026, înaintea retragerii studiului, publicația „El País” atrăgea atenția asupra modului în care rezultatele fuseseră făcute public. Anunțurile despre cei 45 de șoareci ale căror tumori regresaseră în urma triplei terapii cercetate de echipa lui Mariano Barbacid dăduseră mari speranțe, iar peste o sută de pacienți cu cancer pancreatic contactaseră CNIO în căutarea tratamentului. Publicația spaniolă sublinia însă că terapia nu era disponibilă pentru pacienți și că mesajele despre o presupusă „primă terapie eficientă” puteau crea așteptări premature.
Un om de știință a reușit să-și întinerească organismul cu 10 ani! Ce rutină a urmat
Semnul de pe chipul lui Mariano Barbacid a ajuns subiect de discuție
În timp ce lumea științifică încerca să înțeleagă importanța rezultatelor obținute în studiul preclinic al echipei lui Mariano Barbacid, o parte dintre discuțiile din mediul online au vizat semnul roșiatic vizibil pe chipul cercetătorului. Acesta apare inclusiv în fotografii publice vechi ale lui Mariano Barbacid, iar publicația „El Español” a relatat că au existat voci care ar fi sugerat că imaginile ar fi fost modificate cu inteligența artificială.

În același timp, au apărut și presupuneri potrivit cărora ar fi vorba despre un hemangiom sau despre o așa-numită pată „vin de Porto”. Până acum, Mariano Barbacid nu a făcut public un diagnostic și nu a explicat medical originea semnului său facial.
În plus, reacțiile la comentariile despre înfățișarea cercetătorului nu au întârziat să apară. Așa cum reiese din informațiile oferite de sursa citată, numeroase persoane au criticat faptul că aspectul fizic al lui Mariano Barbacid a ajuns să pună în umbră o discuție care ar fi trebuit să fie despre cercetarea împotriva unuia dintre cele mai agresive tipuri de cancer.
Mariano Barbacid, o carieră de peste o jumătate de secol
Născut în 1949 la Madrid, Mariano Barbacid este biochimist și unul dintre cele mai cunoscute nume ale oncologiei moleculare internaționale, iar cariera sa se întinde pe mai multe decenii.
În 1974 a ajuns la „National Cancer Institute” din SUA pentru pregătirea postdoctorală, iar cercetările sale ulterioare au avut un impact major asupra oncologiei moleculare. De exemplu, în anul 1982, el și echipa sa au descoperit gena H-RAS, o genă legată de cancer.
În anul 1998, a fondat „Centrul Național de Cercetări Oncologice din Spania”, care avea să devină unul dintre cele mai importante centre de cercetare oncologică din Europa.
Universitatea din Barcelona îl prezintă pe Mariano Barbacid drept unul dintre oamenii de știință spanioli cu cea mai mare recunoaștere internațională în oncologie. De-a lungul carierei sale a primit numeroase distincții și a devenit primul cercetător spaniol desemnat „Fellow al American Association for Cancer Research Academy”.
Rămâne de văzut dacă Mariano Barbacid și echipa sa vor mai aduce în atenție rezultate ale unor studii legate de anumite tipuri de cancer. Până atunci însă, cercetătorul speră că lupta oamenilor de știință pentru a descoperi tratamente din ce în ce mai eficiente pentru această boală va continua. „Trebuie să sperăm că, mai devreme sau mai târziu, știința va reuși să deschidă noi uși către o medicină mai bună, mai eficientă. Însă fără cercetare, nu se pot face progrese”, a declarat biochimistul spaniol acum câțiva ani, într-un discurs ținut la Universitatea Barcelona.
Surse foto: GettyImages
Surse articol: cnio.es, creators.yahoo.com, elespanolcom, english.elpais.com, ourcancerstories.com, web.ub.edu
Tags: Stiri externe