Începe Postul Paștelui 2025. Ce semnificație are această perioadă și ce trebuie să facă credincioșii

Luni, 03.03.2025

Postul Paștelui sau Postul Mare reprezintă cel mai lung și solicitant post din calendarul ortodox, fiind o perioadă importantă pentru credincioși. Ce obiceiuri trebuie să respectăm în acest răstimp? Vezi mai jos!

În 2025, postul începe oficial pe 3 martie și se va încheia pe 19 aprilie, reunind 40 de zile de abstinență și Săptămâna Patimilor, pentru un total de 48 de zile dedicate purificării trupului și sufletului. Trebuie să subliniem faptul că postul de 40 de zile se încheie în vinerea de dinaintea Sâmbetei lui Lazăr (sâmbăta premergătoare Învierii), dar Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor sunt considerate „praznice aparte”, conform doxologia. De aici și calculul.

Însă pregătirile pentru post încep cu mult înainte, prin Săptămâna Albă, o etapă esențială de tranziție în care credincioșii se pregătesc atât din punct de vedere alimentar, cât și spiritual pentru perioada cât se vor abține de la „mâncarea de dulce”.

Săptămâna Albă

În perioada 24 februarie – 2 martie 2025, credincioșii trec prin Săptămâna Albă, denumită și Săptămâna Brânzei.

Această săptămână marchează ultima etapă înainte de intrarea în Postul Mare, fiind o perioadă de trecere în care se renunță la carne, dar se permite consumul de lactate, ouă și pește.

Această tranziție are o semnificație simbolică, fiind cunoscută și sub numele de „Lăsata Secului”.

În duminica de dinaintea începerii oficiale a postului, credincioșii își cer iertare unii altora și se pregătesc să pășească cu inima curată în perioada postului.

Tot în această săptămână, familiile se adună pentru a pregăti mese îmbelșugate cu preparate tradiționale din brânză, cum ar fi bulzul, mămăliga cu brânză și ou sau plăcintele tradiționale cu brânză.

Postului Paștelui 2025

Postul Mare se împarte în două perioade majore, fiecare având o semnificație aparte.

Postul propriu-zis (3 martie – 12 aprilie 2025)

În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați la o disciplină strictă. Ei trebuie să renunțe complet la carne, ouă, lapte și alte produse de origine animală și să participe activ la slujbe bisericești, rugăciuni și alte acte de pocăință.

Săptămâna Patimilor (13 – 19 aprilie 2025)

Ultima săptămână din post este dedicată rememorării suferințelor Mântuitorului. Aceasta include zile de intensă introspecție și slujbe liturgice speciale care culminează cu Vinerea Mare.

Vinerea Mare este o zi de post negru, rugăciune și smerenie, înainte de sărbătoarea Învierii de pe 20 aprilie.

Ce restricții alimentare impune Postului Paștelui

Pe durata Postului Mare, credincioșii respectă un regim alimentar strict, care presupune abstinența de la produse de origine animală (carne, lapte, ouă, pește etc.) și renunțarea la ulei și vin în zilele de luni, miercuri și vineri.

Există însă și două zile speciale în care se permite consumul de pește. Mai exact, pe 25 martie (Buna Vestire) și pe 13 aprilie (Duminica Floriilor).

Aceste zile, denumite și „zile de mângâiere”, oferă credincioșilor un moment de pauză în cadrul postului, fără a compromite semnificația spirituală a acestei perioade.

Regulile alimentare din timpul Postului Mare nu sunt privite doar ca restricții, ci mai degrabă ca o dovadă de autocontrol ce are ca scop apropierea credincioșilor de divinitate.

Sportul românesc a mai pierdut o legendă. Petre Brănișteanu a murit la vârsta de 66 de ani

Superstiții și credințe populare în timpul postului

Pe lângă rigorile impuse de disciplina postului, de-a lungul secolelor s-au acumulat și o serie de superstiții și credințe populare.

Prima dintre acestea este referitoare la respectarea cu strictețe a începutului postului. Se spune că cel ce nu respectă începutul postului riscă să atragă ghinion pe tot parcursul anului.

De aceea, se evită și spălarea hainelor în prima zi de post, pentru a nu „murdări” sufletul. De asemenea, se mai spune că odată început, postul trebuie dus până la capăt.

Altă superstiție pretinde că, dacă în prima zi de post plouă, este semn de rodnicie și binecuvântări pe parcursul anului, iar dacă nu, se poate interpreta ca un avertisment că urmează încercări grele.

Mulți credincioși consideră că mierea și nucile mâncate în prima zi de post aduc un an dulce și lipsit de griji.

Superstiții din Săptămâna Mare

În tradițiile și superstițiile legate de Săptămâna Mare, Lunea Mare este dedicată curățeniei de Paște. Femeile scot totul afară și aerisesc casa pentru a alunga energiile negative acumulate pe parcursul iernii.

Marți, cunoscută și sub denumirea de Marțea Seacă, este o zi în care se rememorează predica de pe Muntele Măslinilor, în care Iisus a prezis căderea Templului și și-a anticipat suferințele. În această zi există o superstiție conform căreia oamenii se spală ritualic pentru a „seca" bolile.

În Miercurea Mare, în unele regiuni, copiii merg seara cu colindul și primesc ouă pentru vopsit.

Joia Mare este marcată de Denia celor 12 Evanghelii. În această zi se vopsesc ouăle, iar în biserici nu mai sună clopotele, ci se bate toaca. Fetele obișnuiesc să lege câte un nod pe o sfoară la fiecare Evanghelie citită și să o pună sub pernă, sperând să își viseze alesul. Tot în această zi, aprinderea focului înainte de răsărit este interzisă, deoarece se spune că atrage nenorociri asupra casei.

În Vinerea Mare, se evită chiar și privitul în oglindă, din teama de a vedea simbolic prezența răului, iar lacrimile vărsate în această zi sunt interpretate ca semn de necaz pentru tot anul. În schimb, scăldatul în apă rece în Vinerea Mare este considerat un ritual de purificare, ce va aduce noroc și sănătate tot restul anului. De asemenea, în această zi este bine să se țină post negru și să se evite anumite alimente, cum ar fi urzicile sau oțetul, întrucât când Iisus a fost adus în fața judecătorilor, i s-a dat să bea oțet.

Prin pregătirea începută cu Săptămâna Albă, prin respectarea riguroasă a regulilor postului și prin participarea la slujbele bisericești, credincioșii sunt invitați să parcurgă un drum de introspecție și purificare, care să-i pregătească pentru marea sărbătoare a Învierii.

Astfel, Postul Paștelui se impune ca o perioadă de reflecție profundă, unde fiecare credincios este invitat să se deschidă către lumina Învierii, să lase în urmă negativitatea și să se reîntoarcă la valorile fundamentale.

Vezi si