Povestea preotului în salopetă de tâmplar. Când nu este la altar, face mobilă și muncește cot la cot cu oamenii din satul Ostrov

Vineri, 10.11.2023

În inima comunei Ostrov, din județul Tulcea, întâlnim o poveste de viață unică. Părintele Emil Ionescu, un preot remarcabil, îmbină spiritualitatea și meșteșugul. Cunoscut nu doar pentru slujbele sale în biserica locală, ci și pentru inițiativa sa neobișnuită, părintele este arhitectul unei mici fabrici de mobilă care a devenit un simbol al progresului în această comunitate mică.

De la altar la atelier: Povestea preotului tâmplar

Părintele Emil nu este doar un preot în comuna Ostrov, este și un meșter tâmplar pasionat. În timpul său liber de la slujbe, îl găsim într-o salopetă de muncitor, ghidându-și echipa prin atelierul său de tâmplărie.

Inspirat de experiența sa anterioară în manipularea mobilei și influențat de viziunea afacerilor familiale din Germania, el a luat inițiativa de a aduce un suflu nou în comunitatea sa.

„Când eram în facultate, la București, la Teologie, munceam ca să mă întrețin. Mă angajasem la o firmă care se ocupa de mutări, pentru membri ai corpurilor diplomatice din București.

Trebuia să demontăm mobila, apoi o transportam, după care o montam la loc. Și așa am învățat aproape totul despre mobilier”, mărturisește părintele.

Povestea sa începea în urmă cu doi ani, când părintele Emil transforma o idee în realitate. După o vizită în Germania, într-o comună cu ateliere de meșteșugari, s-a născut în el convingerea că și comunitatea sa din România ar putea face mai mult în acest sens.

Astfel, a pus bazele unei mici fabrici de mobilă, folosindu-și economiile și cunoștințele acumulate de-a lungul anilor.

„Acolo am trăit într-o comună care avea cum avem şi noi aici şoseaua asta de centură înţesată de mici ateliere. Această idee mi-a venit atunci pentru că şi noi românii am putea să facem mai mult”, povestește părintele Emil Ionescu.

Foișor din lemn făcut de preotul Emil Ionescu

O oportunitate de muncă în Satul Ostrov

Comuna Ostrov, cu mai puțin de 2.000 de locuitori, nu oferă multe opțiuni de angajare pentru localnici. Părintele Emil a văzut în fabrica sa nu doar o afacere, ci și o modalitate de a-i ajuta pe cei din jurul lui.

Oamenii din comunitate, care îl asistau în biserică, au devenit acum angajații de bază în atelierul de tâmplărie. Acest „job” nu doar că le oferă un mijloc de trai decent, ci creează și o legătură strânsă între membrii comunității.

Băncuțe din lemn și foișor făcute de preotul Emil Ionescu în fabrica sa de lemn

Petru Chirilă, unul dintre angajați, spune că aceasta este o oportunitate de muncă foarte bună, într-un sat în care posibilitățile sunt limitate. Povestindu-și propria experiență, el spune că în mediul rural există dificultăți mari în găsirea unor locuri de muncă: „Era greu, am lucrat în Insula Mare a Brăilei vreo 10 ani şi după aceea mi s-a desfiinţat locul de muncă şi nu am mai avut unde să lucrez”.

@libertatea.ro „Pur și simplu, îmi place, e o utilitate”. Părintele Emil Ionescu are o fabrică de mobilă în Ostrov, Tulcea. #preot #parinte #fabrica #mobila #ostrov #tulcea #romania #stiriromania #reportaj #poveste #biserica #parohie #munca #fondurieuropene #libertatea #ziar #actualitate #fyp #foryouromania ♬ original sound - Libertatea

Între biserică și atelier

Pentru părintele Emil, tâmplăria nu este doar o sursă de venit, este o formă de slujire și de extindere a preoției sale. De mai bine de un an, a renunțat la orele de religie la clasă, pentru a se putea ocupa de micul său atelier.

Pentru preot, fabrica de mobilă nu este doar o afacere, ci și un proiect de suflet, în care valorile spirituale și activitatea economică se întâlnesc.

„Pe locul ăsta era fosta casă parohială, am fotografia ei, aici. M-am gândit, când am ales locul pentru hale, că e ca și cum aș aduce-o la viață, într-un fel. Nu mai e un loc mort, părăsit”, povestește Emil Ionescu.

Părintele Emil se implică și în inițiativele comunitare

Părintele Emil Ionescu nu se oprește doar la fabricarea mobilei; el se implică activ în diverse inițiative comunitare. Organizează excursii la mare pentru copiii fără posibilități, aducând bucurie în viețile lor.

Mai mult decât un preot și un întreprinzător, el devine o figură centrală în crearea unui viitor mai bun pentru comunitatea sa.

„Tot preot rămân și în haine de lucru. Și când merg la mare, cu copiii din sat, pe plajă, sunt tot preot. Nu mă schimb dacă dau jos sutana și pun costum de baie”, declară părintele.

De-a lungul anilor, Părintele Emil a scris despre legendele satului și istoria zonei într-o monografie. A contribuit la conservarea patrimoniului local, renovând biserica și aducând artiști pentru a finaliza pictura. În ciuda provocărilor, cum ar fi inundațiile din 2006, el a fost un lider în reconstruirea și revitalizarea comunității.

„Parcul l-am amenajat pentru enoriași, dar aici veneam și cu clasa, când predam religie. Să mai schimbăm aerul, să mai înviorez lecția”, povestește preotul.

Așadar, omul bisericii devenit tâmplar este mai mult decât un preot; el este un vizionar care a adus schimbări semnificative în comuna Ostrov. El a demonstrat că tradiția și progresul pot coexista pentru binele comunității. Iar noi îl felicităm!

Cum deosebești un preot adevărat de un „popă”. Mesajul unui părinte pentru enoriașii săi

Vezi si