Smaranda Brăescu, un nume pe care nicio generație de români n-ar trebui să-l uite. A spart recorduri mondiale, dar a devenit victima regimului comunist

Smaranda Brăescu, un nume pe care nicio generație de români n-ar trebui să-l uite. A spart recorduri mondiale, dar a devenit victima regimului comunist
Alina Nedelcu
Marţi, 17.11.2026

Smaranda Brăescu, prima femeie parașutist din România, a obținut performanțe extraordinare într-o epocă în care femeile întâmpinau numeroase obstacole pentru a avea acces la domenii considerate exclusiv masculine. De aceea, a devenit cunoscută inclusiv peste Ocean. În ciuda rezultatelor sale remarcabile, ultimii ani de viață i-a petrecut ascunzându-se de autoritățile comuniste.

Smaranda Brăescu, fata dintr-o familie modestă care a îndrăznit să viseze la o carieră în aviație

Potrivit datelor biografice cel mai des citate, Smaranda Brăescu s-a născut pe 21 mai 1897, în satul Hănțești (din actualul județ Galați). Provenea dintr-o familie numeroasă, cu nouă copii, iar pasiunea ei pentru zbor a apărut în adolescență, după ce a asistat, în 1912, la un eveniment aviatic care i-a stârnit curiozitatea. Din acest motiv, a luat în calcul să învețe să piloteze un avion. Practic, și-ar fi dorit să urmeze o pregătire în domeniu, însă autoritățile militare nu îi permiteau accesul la școlile de pilotaj.

A urmat cursurile „Academiei de Belle-Arte” din București, la secția de artă decorativă și ceramică, dar nu și-a abandonat pasiunea pentru aviație. A încercat în repetate rânduri să găsească o modalitate prin care să se apropie de acest domeniu, chiar dacă răspunsurile primite erau descurajatoare. Spre exemplu, într-un articol publicat de revista „Historia,” istoricul Sorin Turturică amintește una dintre replicile cu care tânăra a fost întâmpinată atunci când a cerut să învețe să piloteze: „Țara nu are avioane de izbeliște!”.

Refuzurile au determinat-o să caute o altă cale. În 1928, a plecat în Germania, unde a intrat în legătură cu specialiști în parașutism și a început pregătirea pentru primele salturi. Pe 5 iulie 1928, a sărit pentru prima dată cu parașuta, de la aproximativ 600 de metri, devenind astfel prima femeie parașutist cu brevet din România.

A descoperit însă repede că acest sport implica riscuri uriașe, în condițiile în care, în 1930, a suferit un accident la Satu Mare și a stat câteva luni în spital. Ulterior, Smaranda Brăescu a revenit la antrenamente, hotărâtă să se perfecționeze. 

fotografie alb-negru, Smaranda Brăescu cu echipamentul pentru zbor, imbracata in ie, in timp ce umbla la motorul avionului cu care urma sa zboare

„M-am deghizat în băiat ca să pot merge la școală”. Povestea cutremurătoare a Zahrei, o tânără care a plecat din Afganistan pentru o viață mai bună

A devenit campioană mondială după un salt spectaculos de la peste 7.200 de metri

Pe 2 octombrie 1931, Smaranda Brăescu a reușit o performanță care i-a adus primul mare titlu internațional. A executat un salt de la aproximativ 6.000 de metri, aterizând în apropiere de Slobozia după 21 de minute și 25 de secunde. Recordul mondial feminin i-a fost recunoscut, iar românca a devenit campioană europeană la parașutism.

Smaranda Brăescu in echipamentul de zbor, stand in picioare intr-o masina,tinand in mana un buchet de flori, langa ea aflandu-se mai multi barbati

Performanța i-a adus și o distincție valoroasă, Ordinul „Virtutea Aeronautică”, clasa Crucea de Aur. Totuși, Smaranda Brăescu își dorea să meargă mai departe și să depășească recordul mondial absolut.

Cu ajutorul banilor strânși printr-o colectă publică, a plecat în SUA ca să poată începe pregătirile pentru încercarea care avea să îi aducă celebritatea internațională. A întâmpinat numeroase dificultăți, inclusiv probleme financiare și condiții meteorologice nefavorabile, însă nu a renunțat la visul ei.

Pe 19 mai 1932, la Sacramento, în California, a executat saltul care a consacrat-o definitiv. Smaranda Brăescu a sărit de la înălțimea de 7.233 de metri, depășind inclusiv recordul mondial masculin existent la acea vreme. Reușita sa a fost relatată de presa internațională, iar Smaranda Brăescu a devenit o personalitate cunoscută și respectată.

Purta ie peste tot și își reprezenta țara cu mândrie

Succesul internațional nu a schimbat însă felul de a fi al Smarandei Brăescu. Cei care au cunoscut-o au descris-o drept o femeie modestă, prietenoasă și profund atașată de România. Chiar și la recepțiile oficiale din străinătate, unde era întâmpinată ca o celebritate, alegea adesea să poarte costumul popular românesc, iar ia devenise una dintre piesele vestimentare prin care își exprima legătura cu locurile natale. De fapt, a purtat-o inclusiv la evenimente organizate de înalte foruri militare și sportive din SUA.

Smaranda Brăescu zambitoare, imbracata in port popular romanesc

Dincolo de recordurile la parașutism, Smaranda Brăescu și-a îndeplinit și visul de a deveni aviatoare. A obținut brevetul de pilot în SUA, apoi s-a remarcat prin zboruri de lungă distanță.

În 1936, a devenit prima femeie care a traversat Marea Mediterană cu un avion monomotor, fără escală pe insule.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Smaranda Brăescu a ajutat la salvarea răniților

Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial a schimbat prioritățile Smarandei Brăescu. Mai exact, experiența acumulată în aviație a fost pusă în slujba armatei române, tânăra contribuind la pregătirea parașutiștilor militari.

La un moment dat s-a implicat și în activitatea Escadrilei Sanitare, unitate care avea misiunea de a transporta răniți, personal medical și medicamente. Alături de alte aviatoare românce, a participat la misiuni dificile.

În 1943, activitatea sa a fost recunoscută prin acordarea Crucii „Regina Maria”, clasa a III-a. La finalul războiului, Smaranda Brăescu se afla în continuare în serviciul aviației, participând la misiuni de sprijin sanitar.

Smaranda Brăescu in costum popular, in timp ce este decorata de rege pentru meritele sale, intr-o ceremonie desfasurata in aer liber

Schimbările politice produse în România după război au transformat-o însă pe Smaranda Brăescu dintr-o personalitate admirată într-o persoană urmărită de autoritățile din acea perioadă.

Durerea care a marcat-o pe Regina Maria pentru tot restul vieții. Moartea tragică a Principelui Mircea, la numai 3 ani

A devenit victima regimului comunist: a fost condamnată la închisoare și obligată să trăiască ascunzându-se

În 1946, Smaranda Brăescu s-a numărat printre personalitățile care s-au opus abuzurilor politice din România. Numele său a fost legat de protestele împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, într-o perioadă în care guvernul condus de Petru Groza își consolida puterea.

Potrivit documentelor și cercetărilor istorice, aviatoarea a fost vizată și de acuzații privind presupuse legături cu grupuri de militari ostili guvernului. A fost dată în urmărire de autorități și condamnată în lipsă la doi ani de închisoare.

Pentru a evita arestarea, Smaranda Brăescu a găsit adăpost la rude, prieteni și persoane din mediul religios, mutându-se între mai multe localități din Moldova și Transilvania. Așa cum reiese și din informațiile furnizate de ziarul „Adevărul”, a folosit nume false și a fost nevoită să renunțe la orice apariție publică pentru a nu ajunge să fie identificată. 

În plus, nici starea de sănătate nu i-a mai permis să ducă viața activă de altădată. Problemele provocate de accidentele suferite de-a lungul timpului au fost urmate de o afecțiune gravă, care i-a amplificat suferința din ultimii ani de viață.

Smaranda Brăescu ar fi fost înmormântată sub un nume fals, iar sfârșitul ei rămâne învăluit în mister

Conform versiunii biografice cel mai des acceptate, Smaranda Brăescu a murit pe 2 februarie 1948, la Cluj, la vârsta de 50 de ani, în urma unui cancer mamar. În acea perioadă, fosta campioană folosea o identitate falsă, având numele Maria Popescu. Tot sub acest ultim nume ar fi fost înmormântată la Cluj.

Există însă și informații istorice care arată că împrejurările exacte ale sfârșitului său nu au fost stabilite definitiv. Istoricul Sorin Turturică menționează, într-un studiu publicat de „Historia”, existența unei note din arhivele CNSAS potrivit căreia Smaranda Brăescu ar fi reușit să plece în Franța. Documentul nu este însoțit de dovezi care să clarifice această variantă.

Prin urmare, deși moartea sa la Cluj, în februarie 1948, este prezentată în numeroase lucrări biografice, anumite detalii continuă să fie discutate de cercetători.

La mai bine de cinci decenii de la moartea sa, Smaranda Brăescu merită amintită nu numai pentru realizările care au înscris România în istoria aviației mondiale, ci și pentru destinul dureros pe care l-a avut după instaurarea regimului comunist. Practic, deși a cunoscut admirația unei lumi întregi, acasă, în ultimii săi ani de viață, a fost nevoită să își ascundă până și numele.

Surse foto: GettyImages, facebook.com/muzeulnationalalaviatiei/, facebook.com

Surse articol: adevarul.ro, historia.ro, radioromania.ro, romania-actualitati.ro, facebook.com/ArhivaInterzisa/posts/

Tags: Stiri Romania

Articolul urmator »
Frații Cămătaru, declarații halucinante despre cum i-au spart casa lui Alain Delon. Au furat bunuri în valoare de 50.000 de euro
Frații Cămătaru, declarații halucinante despre cum i-au spart casa lui Alain Delon. Au furat bunuri în valoare de 50.000 de euro
Ramona Jurubita | Miercuri, 27.05.2026
Incepe quiz
Ce fel de nume ar trebui sa ii pui primului copil?
Ce fel de nume ar trebui sa ii pui primului copil?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)

Ne găsești pe