Se spune despre psihologi că, în momentul în care îi întrebi ceva, aceştia îţi răspund cu o întrebare. De fapt, psihologii nu fac altceva decât să pună întrebări fundamentale care să ne dea de gândit.
Iată 9 astfel de întrebări, care te vor ajuta să-ţi dezvolţi gândirea în profunzime!
Există percepţia extrasenzorială?
În psihologie, se studiază 3 tipuri de percepţii senzoriale, acesta fiind unul dintre cele mai fascinante lucruri la care un om se poate gândi.
- telepatia
Telepatia este transferul de informaţie de la o persoană la alta fără niciun contact senzorial.
- clarviziunea
Spre deosebire de telepatie, unde este nevoie de un emiţător şi de un receptor, în clarviziune este necesar un singur om care adună informaţii despre locuri, oameni sau evenimente, fără a şti dinainte despre ce este vorba.
- precogniţia
Precogniţia, presimţirea sau premoniţia reprezintă momentul când simţi că un eveniment, de obicei neplăcut, va avea loc.
Din ce în ce mai mulţi oameni au astfel de momente, neobişnuite pentru ei, pe care nu ştiu cum să le interpreteze.
De ce visăm?
Deseori visăm, uneori ne aducem aminte, alteori ne trezim speriaţi, confuzi sau, dimpotrivă, am vrea ca visul să continue.
Răspunsul la această întrebare vine de la Freud, care a afirmat că visele noastre sunt, de fapt, dorinţe neîmplinite pe care ne este teamă să le exprimăm. O altă teorie, modelul de activare şi sinteză, vine cu un contraargument care spune că, în esenţă, visele sunt poveşti pe care le creăm în urma unor stimuli care se întâmplă în creierul nostru în timp ce dormim.
Cum ne putem motiva mai eficient prin recompensă?
Este important să ne stabilim obiective şi să le ducem la îndeplinire. Conform specialiştilor, una dintre metodele prin care ne putem îmbunătăţi eficienţa este să ne recompensăm puţin câte puţin, fapt care ne poate apropia de scopul nostru.
Mă întâi, găseşte ceva care să-ţi placă cu adevărat sau care, în mod realist, poate să fie privit ca o recompensă.
Apoi, gândeşte-te la un obiectiv pe care, într-adevăr, să-l poţi atinge, dar nu ai reuşit încă. Fă paşi mici şi premiază-te de fiecare dată când reuşeşti ceva din momentul prezent până ajungi la ţelul stabilit.
Cum ne putem ajuta memoria să funcţioneze în favoarea noastră?
Memoria ne ajută să păstrăm informaţiile active, fie când învăţăm ceva nou, fie când vrem să ne amintim ceva ce s-a întâmplat în trecut. În teorie, putem să ne păstrăm informaţiile pe timp nedefinit, dacă ne gândim doar la acele lucruri pe care vrem să ni le amintim, însă, de fapt, informaţiile se păstrează doar atât cât timp avem nevoie de ele.
În psihologie, există mai multe metode să ne menţinem informaţiile vii, şi anume:
- simplificarea unei cantităţi mari de informaţii în paşi uşor de ţinut minte (numărul magic 7, de exemplu);
- crearea unui fel de cod pentru ce vrei să-ţi aminteşti, altfel nu vei reuşi să-ţi aminteşti în timp util informaţiile de care ai nevoie;
- crearea unui sens mai profund a ceea ce vrei să-ţi aminteşti.
Potrivit teoriei de procesare a informaţiei, cu cât pui mai mult sens în informaţiile stocate, cu atât îţi vei aminti mai uşor.
De exemplu, dacă ai o listă de cuvinte, poţi să le pui într-o frază, în loc să le memorezi pe de rost.
Care este cheia rezolvării problemelor?
Cu toţii avem provocări zilnice, de la repararea unui calculator până la aranjarea alimentelor pentru a le găti, însă paşii pentru rezolvarea acestor dileme pe care le avem sunt similari în toate situaţiile.
Psihologii sugerează că, mai întâi, trebuie să înţelegi natura problemei, precum aranjarea pieselor într-un puzzle sau aranjarea cărţilor în bibliotecă. Apoi, următorul pas constă în menţinerea unei minţi deschise către orice soluţie posibilă, chiar dacă asta înseamnă să ieşi din zona ta de confort. Cu cât este mai neobişnuită, cu atât e mai bine.
Cu toţii avem nişte setări mentale, iar acest lucru poate fi un obstacol în a găsi alte soluţii la care nu te-ai fi gândit.
În cele din urmă, fii pregătită să o iei de la început dacă rezultatele nu au fost cele aşteptate. Să te grăbeşti să rezolvi o problemă constituie, probabil, cea mai mare greşeală pe care o poţi face în acest context.
Cum putem comunica mai eficient?
O bună comunicare este cheia interacţiunii între oameni. De obicei, oamenii se gândesc la comunicarea în scris sau prin vorbire. Totuşi, când vine vorba de limbaj, nu este despre ce spui, ci despre cum spui. De exemplu, când vrei să vorbeşti, e important să spui despre ce este vorba la început, astfel încât receptorul să ştie dinainte ce va auzi.
A spune că îţi pare rău la început poate avea mai mult impact decât să te scuzi la final după ce ai dat o explicaţie lungă.
Apoi, tonul cu care te adresezi este esenţial pentru a lăsa de înţeles ascultătorului dacă ceea ce zici este o afirmaţie sau o întrebare.
Se obişnuieşte ca oamenii să-şi spună părerea ca şi cum ar pune întrebări, ceea ce scade încrederea şi poate să diminueze eficienţa a ceea ce exprimi.
Limbajul corpului este esenţial în comunicare. Cele mai multe persoane nu-şi privesc în ochi interlocutorul, îşi mişcă mâinile şi picioarele când sunt emoţionate şi dezvăluie ce simt prin microexpresii ale feţei.
Ce este inteligenţa?
Asta este, cu siguranţă, una dintre cele mai importante întrebări din psihologie. Studiul inteligenţei a început de mult, încă din anii 1900, când profesorii şi-au supus la teste elevii.
Sunt multe teorii în legătură cu inteligenţa şi încă sunt dileme dacă ea se moşteneşte sau se dezvoltă în timp şi dacă poate să ne ajute să fim mai fericiţi.
Totuşi psihologii au căzut de acord asupra faptului că o bună definiţie a acesteia include cunoştinţele practice, inteligenţa emoţională şi înţelegerea sau înţelepciunea.
Ce înseamnă împlinirea?
Potrivit lui Abraham Maslow, piramida nevoilor este un proces continuu al conştientizării potenţialului nostru unic. Această teorie ne arată cunoscuta piramidă a nevoilor pentru a conştientiza că împlinirea se află în vârful motivaţiei noastre.
Uneori, această teorie spune că nu putem ajunge în vârful piramidei dacă nu avem împlinite nevoile de bază, însă nu este adevărat tot timpul. Sunt unele persoane care au sacrificat multe lucruri pentru a-şi atinge visul.
În final, nu este nimeni perfect şi fiecare ştie ce înseamnă pentru el împlinirea.
Cum ne afectează emoţiile legătura dintre minte şi corp?
De-a lungul timpului, psihologii s-au străduit să demonstreze cum stările fizice ne influenţează stările mentale şi viceversa.
Psihologul Carl Lange propune teoria conform căreia schimbările din corp au loc în urma unor stimuli.
Un alt psiholog, Walter Cannon, a dat un alt exemplu în acest sens, şi anume a afirmat că talamusul este legătura dintre cortex şi sistemul nervos. Un stimul emoţional activează talamusul care, la rândul lui, activează sistemul nervos şi cortexul care interpretează evenimentul şi emoţia.
O altă teorie, cea a expresiei faciale, ne spune că emoţiile sunt determinate de muşchii feţei. Dacă vrei să fii fericită, ar trebui să zâmbeşti.
Psihologii încă se confruntă cu dileme în legătură cu aceste aspecte, însă un lucru este cert, şi anume că emoţiile sunt definite de reacţiile corpului nostru.
Urmareste-ne pe Google News
