Adevarata Stare de Bine
Nu Skin
YOUNG&BEAUTIFUL

Pe 31 decembrie, românii o prăznuiesc pe Sfânta Melania! Află detalii neștiute despre viața cuvioasei

Joi, 07.11.2019
de Raluca Margean

Pe data de 31 decembrie Biserica ortodoxă o sărbătorește pe Sfânta Cuvioasă Melania Romana. Cuvioasa Melania a trăit în Roma, în a doua jumătate a secolului al IV-lea, și era fata unor nobili foarte bogați din acea vreme. Pe Melania nu o interesau însă averile părinților și dorea să-și trăiască viața în rugăciune, slujindu-l pe Dumnezeu. Fiind singură la părinți, Melania era unica lor moștenitoare, așadar, la vârsta de doar 14 ani, aceștia au obligat-o să se mărite cu un fiu de nobil, Apelian, în vârstă de 17 ani.

sfânta melania

Sursa foto: doxologia.ro

Viața Sfintei Melania Romana

Melania își dorea să trăiască împreună cu Apelian ca frate și soră, nu ca soț și soție, și de multe ori l-a înduplecat pe acesta să-i asculte rugămintea: „O, cât de fericiţi am fi fost, de am fi vieţuit împreună întru curăţie din tinereţele noastre, slujind lui Dumnezeu fără amestecare trupească, de care lucru am dorit totdeauna şi doresc şi am fi fost unul altuia pricinuitori de viaţă mai frumoasă şi mai cu plăcere de Dumnezeu. Dacă tinereţele tale cele iubitoare de plăceri te opresc a face aceasta şi nu poţi a răbda, atunci lasă-mă măcar pe mine şi nu-mi fi piedică scopului meu. Iată îţi dau pentru mine răscumpărare toată bogăţia mea, robii şi roabele, visteriile (aurul şi argintul) şi averea cea fără de număr. Toate acestea le ai, numai să fiu liberă de tine".

Însă Apelian își dorea moștenitori și nu a fost de acord cu rugămințile soției. Astfel, după o vreme, Melania a născut doi copii, o fată și un băiat, care, din păcate, au trecut din fragedă pruncie în neființă.

Suferința provocată de pierderea celor doi copii l-a determinat pe Apelian să-i asculte rugămințile cuvioasei Melania și au început împreună să se deprindă cu înfrânarea și postul, lepădându-se cu totul de plăcerea trupului și îndemnându-se unul pe altul spre fapte bune.

Nu a trecut mult timp și cei doi au luat hotărârea ca toate averile să le dăruiască lui Hristos, prin mâinile săracilor, iar ei să se lepede cu totul de lume şi să se facă monahi. Tatăl Melaniei nu voia cu niciun chip să audă una ca asta, însă rânduiala lui Dumnezeu a făcut ca acesta să moară la scurt timp. În acest fel, voia lor s-a împlinit și au început să ducă o viață plăcută lui Dumnezeu, vânzându-și averile și împărțindu-le celor nevoiași.

La început, viaţa aceasta a fost destul de greu de îndurat, dar mai pe urmă s-a arătat uşoară şi plină de mireasmă duhovnicească, pentru că jugul lui Hristos este bun şi sarcină uşoară. Petrecând în post şi în rugăciune, cei doi trimiteau multă milostivire prin toată lumea, în Mesopotamia, Fenicia, Siria, Egipt, Palestina, tuturor bisericilor şi mănăstirilor, în casele cele primitoare de străini, la săraci, văduve şi la cei ce erau prin închisori și temniţe.

Au călătorit prin Sicilia, Libia și Cartagina și au ajutat la construirea de multe biserici și mânăstiri. În toată perioada cât a stat în Cartagina, Sfânta Melania a postit mult, la început mânca o dată în zi, la apusul soarelui, hrană puţină, vârtoasă şi uscată, după aceea a doua zi gustând numai, apoi într-a treia zi, cum şi toată săptămâna, o petrecea fără hrană, afară de sâmbătă şi duminică. Scria foarte frumos şi iute, iar cărțile pe care le scria, fiind foarte bune, poruncea ca să se vândă şi preţul lor le dădea săracilor, căci era din agoniseala mâinilor ei.

Pașii lor i-au adus în Ierusalim, cetatea sfântă, iar acolo Melania s-a închis într-o căscioară strâmtă, petrecând în post și rugăciune timp de 14 ani.

Sfânta Melania-Cetatea din Ierusalim

După aceasta, străbătând vestea pretutindeni despre dânsa, mulţi veneau de departe s-o vadă și să-i ceară sfatul. Văzând asta, Melania a făcut o mănăstire şi a adunat acolo fecioare și femei care căutau pocăință și care voiau să viețuiască împreună cu Dumnezeu. În acea mănăstire, ea slujea ca o roabă şi se îngrijea ca o maică de toate. Învăţa pe surori tot felul de fapte bune, mai întâi curăţia, apoi dragostea, fără de care nicio faptă bună nu se poate săvârşi.

Minunile înfăptuite de Sfânta Melania

După moartea lui Apelian, Melania a mai construit o mânăstire și a cheltuit averea sa până la sfârșit, rămânând săracă. La sfârșitul vieții, Sfânta Melania a primit și darul tămăduirilor de boli, vindecând multe persoane de boli sau ajutându-le să scape de durere.

Se spune că împărăteasa Evdochia, venind la Ierusalim s-o întâlnească pe Cuvioasa Melania, şi-a scrântit un picior şi nu mai putea să meargă. Dar doar ce s-a atins de picior Sfânta Melania şi îndată împărăteasa s-a vindecat. De asemenea, o tânără nu putea deschide gura deloc, nici să vorbească, nici măcar să mănânce. Era cât pe ce să moară, dar Cuvioasa Melania a tămăduit-o cu rugăciunea şi cu ungerea de untdelemn sfinţit.

Altă femeie, având prunc în pântece, nu putea să nască, pruncul murind în pântecele ei. Acea femeie era cuprinsă de mari dureri și era cât pe ce să moară, dar Sfânta Melania s-a rugat pentru dânsa şi i-a pus brâul pe pântece. În acel moment, femeia a scăpat de sarcină, căci a ieşit dintr-însa pruncul cel mort şi s-a făcut sănătoasă.

Sfânta Melania a murit pe data de 31 decembrie, în anul 439, sufletul ei sălășluind la Domnul, pe care L-a iubit și L-a slujit toată viața dânsei.  

Surse foto: Unsplash, doxologia.ro, crestinortodox.ro

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    Ai nevoie de un SFAT?

    Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

    întreabă

    LIKE si intra in universul divelor!