Nu Skin
Adevarata Stare de Bine
Optezi sa Impresionezi

Pledoarie pentru un moment de adevar!

Redactor Divahair.ro

Intr-un fel de text, greu de categorisit, mai bine zis o insusire de cuvinte, intitulat: „Ce mai face regimul Basescu atunci cand o ia razna? O crima impotriva patrimoniului national" aparut in Cotidianul.Ro din 07.12.2011, dl I. Piso, profesor la Facultatea de Istorie - Filosofie a Universitatii Babes - Bolyai din Cluj - Napoca (cunoscut pe plan national ca reclamagiu, procesoman vehement si critic a tot si toate unde nu a primit acces la informatii stiintifice), a expus pe mai multe pagini o ditiramba incalcita (ca sa nu zicem confuza), privitoare la cercetarile arheologice dintr-un punct de lucru de la Apulum, esuand apoi in remarci critice la ministrul culturii si stafful lui, la primarul municipiului Alba Iulia, la prefectul judetului Alba, atingand in treacat pe profesorul N. Gudea a propos de Rosia Montana (obsesia sa principala).

Textul este plin de dezinformari, lipsa de cunostinte arheologice si chiar prostii. El exprima izolarea lui I.Piso, frustrarea creata de ea si multa, multa ignoranta privind metodele de lucru arheologice. Accentele de patriotardism ale traseistului politic I. Piso - care se vrea mare aparator al patrimoniului apulens se combina nefericit cu denigrarea colegilor arheologi care au lucrat in parcul Custozza din Alba Iulia. Opinia (sau opiniile) despre sapaturi sunt tributare unui teribilism nefondat, caci dl. I. Piso, nu poate arata nimic despre sapaturi proprii finalizate, nu poate demonstra ca este arheolog.

In chip pripit si total neprofesionist o parte a presei locale (Informatia de Alba Iulia din 9 - 10.12.2011 p.2) a preluat aceste panseuri fara a controla cine este acest domn I. Piso, ce competenta are pentru a critica sapaturile arheologice si ce vrea de fapt. Un produs de prost gust, primitiv care arata de fapt calitatea de gangav a ziaristului. Ar fi trebuit sa se uite in volumele (doua) de bibliografie a Daciei romane ca sa vada ca dl. I. Piso nu exista ca arheolog, sa citeasca ce este aceea arheologie provinciala romana. Domnul I. Piso este epigrafist foarte bun. Dar lucrarile putine si marunte referitoare la arheologia propriu zisa, nu trec nici unde 1-2 pagini, si cam toate sunt rapoarte de sapatura preliminare si nearheologice.

Sa analizam metodic divagatiile prezentate in ziarul Cotidianul:

1. Textul lui I. Piso debuteaza cu o autoprezentare menita sa justifice interventia aceasta. El se prezinta ca arheolog, ceea ce este o dezinformare crasa. Participarea sa la sapaturile de la Partos nu este un argument pentru ca acestea au fost efectuate de Al. Diaconescu si C. Opreanu (cf. Apulum 35, 1998, p.124; unde I. Piso nici nu este pomenit). Dealtfel publicarea rezultatelor nu prea este arheologica, caci un plan constand intr-un patrulater si un profil nesprijinit de material arheologic nu sunt arheologie. De altfel, calitatea de arheolog se vede si din faptul ca in pomenitul de el studiu (din La politique edilitaire ... 1993 pl.4) planul orasului „redescoperit" este publicat intors in oglinda, poate vedea toata lumea care citeste! Tot acolo se pot vedea si alte erori, pe care un arheolog nu le face.

Aceleasi date apar si intr-o lucrare a lui Al. Diaconescu (JRA SN 56, p.107, fig.4/13) unde iarasi nu apare I. Piso. De altminteri, cum spuneam si mai sus in volumele de bibliografie a Daciei romane, lucrari de arheologie - cum spuneam mai sus - nu prea apar decat sub forma unor rapoarte de cercetare redactate de acesta.

I. Piso mai adauga, tot ca sprijin pentru calitatea de critic, si publicarea inscriptiilor de la Apulum. Foarte adevarat si cu rezultate valoroase. Dar in cele doua volume de inscriptii nu se afla nici una sigura provenind din castru si nici care face referinte la el, asa ca acestea nu-l ajuta la cunoasterea castrului. Inscriptiile mentioneaza institutii militare, grade, functii, nume, unitati si subunitati militare dar nimic sau aproape nimic despre castru.

Deci dl. I. Piso nu se poate erija - asa cum credea el - in prezentator al situatiei arheologice din castrul Apulum pentru ca nu are nici o competenta ca arheolog al epocii romane (sau le are prea generale, ca orice profesor de istorie!) si este in mod sigur diletant in ce priveste cunostintele in legatura cu castrul Apulum. Cine citeste cu atentie prolegomena la volumul I de inscriptii poate vedea cunostintele lui I. Piso despre castru sunt la nivelul de zero barat!!! Nici nu mai vorbesc de ce erori face acesta (vezi pl.XV si pl.I)! Un profesionist serios s-ar fi ferit de a se declara arheolog pe astfel de baze (si nu l-am prezentat decat pe scurt!). Alte forme de lipsuri „arheologice" se mai vad si pe figura 3, unde cifrele de pe harta nu acopera informatiile din text etc.

Arheologia este o stiinta istorica - scriu manualele de stiinte auxiliare - de sine statatoare, cu metode de investigare proprii, metode de cercetare specifice, cu metode de datare a nivelului de cultura si a materialului arheologic (prin comparatie, tipologie, analize paleozoologice, etc. pana la stiintele naturii si cele tehnice). Cel care practica sapatura arheologica, o explica stratigrafic, o explica apoi istoric/cronologic cu artefacte s.a.m.d., se poate numi arheolog. Arheologia ofera material de lucru si pentru stiințele auxiliare ale istoriei, cum ar fi epigrafia, numismatica, sigilografia, etc.

2. Domnul I. Piso nu stie ca sapaturile arheologice din anul 2011 au fost efectuate in sapte puncte de lucru diferite in interiorul castrului de la Apulum, iar dumnealui a vazut numai un sfert de punct. De fapt nu stie ce a vazut deoarece privea de dincolo de gardul de sarma! Si nu prea pare sa fi inteles nimic!

Ca si alti multi pseudoarheologi de teapa lui si imitatorii din Alba Iulia, I. Piso nu stie cum se procedeaza in cazul sapaturilor de salvare. In piata Custozza utilajele mecanizate ale executantului nu au patruns mai adanc de 0,50 cm (poate nici atat!). Pe de alta parte inregistrarea datelor arheologice s-a facut pentru toate perioadele istorice ce s-au succedat in evoluția complexului arheologic de la Apulum - Balgrad - Alba Iulia, dovada stand documentația de santier realizata, raportul de cercetare arheologica si masurile de conservare propuse. Intr-o situatie cand lucrarea de construcție / execuție, nu are structuri subterane se inlatura doar stratul superior.

Utilizarea utilajelor mecanizate la sapaturile arheologice de salvare, preventive sau de evaluare, chiar si la cele sistematice este un lucru obisnuit oriunde in lumea arheologica civilizata europeana, si doar ignoranții sau "opozanții de meserie" sunt vehemenți in a critica aceasta metoda, care se realizeaza sub stricta supraveghere a arheologilor. Asa s-a intamplat si la parcul Custozza. Masinile au inlaturat straturile superioare, fostele trotuare, alei, radacini etc. pentru a asigura substructia noului pavaj. Nu i-a interesat ce exista mai jos. Asa scrie si legea pe care cam oricare arheolog o stie. Cei care au patruns mai adanc in urma masinilor au fost arheologii care aveau in fata masinile cu lame, iar in spate camioanele cu nisip, masinile de presat nisipul si pachetele cu dale. Arheologii - cu ajutorul unor metodelor si uneltelor moderne - au identificat existenta zidurilor si au adancit sectiuni acolo unde s-a putut si a fost necesar! In conditiile dificile de execuție a proiectului de infrastructura, pe urmele conductelor pentru apa, a cablurilor optice care s-au instalat sub pavaje, arheologii au gasit urmele unor parti din castru: drumuri, baraci, magazii, temple si cladirea comandamentului in buna parte. Nici o masina nu a distrus vre-un zid roman, domnule I. Piso. Pentru a demonstra ca mintiti, avem documentatia de santier (fotografii, desene, inregistrare date areologice, ridicari topografice si recoltarea de material arheologic), dar avem si zeci de martori vii si nemincinosi! Executantul proiectului (SC Grup Corint), ne-a facilitat cat s-a putut exploatarea arheologica, ba ne-a chiar ajutat deschizand cand era nevoie drum inainte, transportand pamantul, ridicand la solicitarea noastra blocurile uriase de piatra care cantaresc fiecare peste 300 kg. Minciunile Dvs. le vom distruge cu datele arheologice inregistrate, inclusiv fotografii, respectiv fotografii aeriene, atunci cand vom publica materialul, profilele si situatia ruinelor gasite.

Dar ce nu stie dl. I. Piso - si nici nu-l intereseaza - sunt realizarile cercetarilor arheologice din anul 2011: primul plan stiintific al castrului de la Apulum si un plan provizoriu al comandamentului.

3. Cel de-al treilea grup de dezinformari si minciuni se refera la sfertul de punct cercetat pe care l-a vazut I. Piso in data de 19 noiembrie. Aici incep din greu si dovezile de ignoranta arheologica (dealtfel foarte firesti in cazul Piso!):

a. ruinele comandamentului nu se intind pe cca. 1 hectar. Este o mica inventie nevinovata, dar plina de ignoranta.

b. zidurile identificate ale cladirii comandamentului nu sunt mai bine pastrate ca oriunde in Europa. La 50 km spre nord la Turda/Potaissa au fost gasite ziduri de comandament (principia), mai bine pastrate. Dar I. Piso, ca nearheolog nu stie. De fapt ne indoim ca a vazut vreo sapatura in vreun castru de legiune din Europa!

c. in momentul cand I. Piso incearca sa prezinte structura cladirii se dovedeste visator de varsta III-a. Nimic din ceea ce a descris nu este adevarat. A repetat cunostinte de student silitor din anul I istorie.

d. in legatura cu distrugerile din cladire, I. Piso continua cu dovezile de nestiinta crasa. Excavatoarele si buldozerele nu au distrus nimic din centrul castrului. Asa ca dl. I. Piso a fost martor de patru ori la vise apocaliptice proprii, caci s-a vazut numai pe sine: nu a vazut nici arheologii, nici studentii (cam 6), nu a vazut nici desenatorii, nici topografii care au fost permanent pe santier.

e. nu stim cum a putut observa la distanta de cca. 20 - 25 m in pamantul aruncat caramizi stampilate, cioburi si sticle. Toate acestea se adunau in sectiuni de catre muncitori si studenti. Nici macar nu credem asa ceva caci I.

Piso nefiind arheolog poate a confundat lucrurile! Am mai vazut noi un personaj care critica lucrarile arheologice la sesiunea muzeului (23 nov.2011). S-a dus la geam in Sala Unirii si a strigat: uitati-va cum sapa buldozerele in castru. Si ne-am uitat: un compresor presa nisipul pentru a se putea aseza dalele!

Dificultatea mare a fost pentru arheologi faptul ca viteza de amenajare a pavajului si de instalare a conductelor si cablurilor fost atat de mare (silita de normele financiare de executie) incat arheologii au trebuit sa lucreze in mare viteza si sa accepte in mers acoperirea unor portiuni cercetate. Atunci cand dl. I. Piso va avea calitatea de arheolog (daca va mai apuca!) va trebui sa invete teoretic diferenta intre sapatura preventiva si etapele ei si sapatura de salvare si metodele de lucru de la caz la caz. In primul caz arheologul precede masina. In al doilea lucreaza dupa masina. Uneori poate avea succes, alteori.

f. in legatura cu vizita mai sus amintita dl I. Piso mai toarna cateva minciuni: mai intai ca la sapatura nu erau de fata arheologi; noi stim ca erau de fata cel putin un arheolog (O. O.) si doi studenti masteranzi. Prin zona erau cam permanent si reprezentantii trustului Corint (designer, arhitect) si topografii. Douazeci de oameni au urmarit scena in care arheologul a atras atentia domnului I. Piso ca nu are voie sa patrunda in zona de sapaturi si sa fotografieze. Erau doua motive importante pe care un arheolog le stie, I. Piso nu le stia. Era si o chestiune de bun simț profesional!

g. cat de putin arheolog este I. Piso se mai vede si din faptul ca se plange ca gardienii nu i-au permis sa intre in perimetru. Saracul domn I. Piso - pseudoarheologul, nu stie ce inseamna un perimetru inchis pazit de gardieni.

h. spre uimirea noastra I. Piso a vazut un excavator distrugand „un zid roman din caramizi si un muncitor care recladea caramizile". Este o alta dovada de ignoranta. Zidul acela „roman" era de fapt o bucata de perete de cladire moderna ridicata peste zidurile romane. De fapt domnul I. Piso ar fi trebuit sa stie ca romanii nu construiau ziduri din caramizi! (cel putin in Dacia nu prea!!!)

i. caini maidanezi nu exista in zona. Este o mica inventie a lui I. Piso ca sa creasca exotismul situatiei. Exista un singur caine care pazeste permanent usa mica de intrare in muzeu si este tratat ca ... paznic. El nu a participat la sapaturi si nu se misca de la locul lui (la circa 250 m de sapatura).

j. imaginatia nearheologica a d-lui I. Piso a vazut monumente patrunse de tevi de canalizare si alte instalatii. Buna imaginatie, cam bolnavicioasa si contagioasa din pacate la alți ignoranți. Din pacate asa ceva nu a mai vazut nimeni. Ii putem arata si fotografii.

Aici incheiem dovezile de ignoranta a d-lui Piso. Ne-a facut de rusine tagma, declarandu-se arheolog.
Textul continua cu atacarea Ministrului Culturii si stafului sau (cu vadita tenta politica patriotica romaneasca), a primarului M. Hava (care a fost ore intregi pe santier sa vada sapaturile si le-a si finantat!), a prefectului de Alba. La vina de a fi acceptat derularea sapaturilor se adauga si faptul ca sunt sprijinitori ai proiectului Rosia Montana.

I. Piso nu stie ce s-a intamplat si ce se intampla acum la Rosia Montana, dar vorbeste ca sa se afle in treaba, pozand in "mare patriot" (nu ne vindem aurul)!!! El saracul habar nu are ca la Rosia se lucreaza ca sunt sute de mineri angajati care curata minele care vor fi conservate, ca sunt zeci de cladiri istorice care sunt in stare de lucru pentru conservare si restaurare pregatindu-se o infrastructura turistica. Si totul pe banii companiei Gold Corporation. Nu stie saracul ca lumea asteapta inceperea exploatarii ca sa se faca sapaturi extinse nu in cimitire (cum s-a facut pana acum), ci in asezari pentru a afla infrastructurile de preparare a minereului si producere a aurului antic.

De fapt credem ca d-nul I. Piso nici nu vrea sa stie. Ca ignorant general poate afirma orice. Caci sunt multi prosti care pot crede pe semenul lor.

Nu stie nici ce inseamna grupul independent de monitorizare, caci pe el nimeni nu il ia consultant (nepricepandu-se la nimic). Asa ca poate spune, fara frica, ca profesorul N. Gudea vrea sa decupeze galerii romane si sa le aduca la suprafata!!! (Asa o prostie demult nu am auzit!).

4. Pentru lumea care vrea sa stie situatia adevarata, de la sapaturile din Cetatea Alba Carolina, pentru administratorii orasului si judetului, pentru proiectantul general al lucrarilor de infrastructura si executatntul lucrarilor, precum si pentru Comisia Arheologica chiar sustinem urmatoarele:

a. noi ne-am facut datoria in toate cazurile de asistența si cercetare arheologica din castru, conform legilor stiintei arheologice; colaborarea cu arhitectii si topografii executantului a facut sa dispunem de o documentatie extraordinara: planuri, profile, fotografii, ridicari topo, fotografii din aer, care ne-au servit la dezvoltarea sapaturii arheologice, chiar si in conditiile grele in care s-a lucrat.

b. tot ce s-a identificat in teren a fost inregistrat, desenat, localizat, pentru conservarea descoperirilor (in lipsa deocamdata a fondurilor necesare punerii in valoare) fiind propusa acoperirea substrucțiilor romane cu nisip marunt pentru a putea fi redeschisa sapatura si terminata, apoi realizata proiectarea si punerea in valoare spre vizitare a acestui obiectiv. S-a lasat chiar si un mic spatiu de cca 15 x 20 m care va fi conservat in chip special. La aceasta data, deja am inițiat, impreuna cu departamentul Programe din cadrul Primariei Municipiului Alba Iulia, discuții pentru identificarea unui proiect de finanțare pentru valorificarea descoperirilor arheologice din punctul Parcul Custozza.

c. am realizat un plan bun al castrului cu toate sapaturile si descoperirile pana in anul 2011 (primul care exista pana la aceasta data); am realizat un plan bun al cladirii comandamentului (asa cum nu mai exista in Romania).
d. am si sustinut la sesiunea omagiala a Muzeului o comunicare in acest sens prezentand toate punctele din castru cercetate si evaluand materialul arheologic, epigrafic si monumental descoperit (va fi publicat preliminar in anul 2012).

e. Noi, arheologii din echipa de cercetare, ne-am cam plictisit sa tot citim si sa ascultam elucubrațiile unor ignoranți, necunoscatori ai problemelor si patriotarzi de duzina, critici a tot si a toate, care dezinformeaza si falsifica lucrurile, mint pe fața, necontactand niciodata in mod profesional si corect pe cei care au realizat cercetarile arheologice din aceste puncte, pe parcursul lui 2011. Rugam forurile administrative, pe cele cu rol de coordonare a activitații culturale, stiințifice si de protejare a patrimoniului sa nu mai ia in seama astfel de zvonisti, de ignoranți si rau intenționați, punem la dispoziția acestor foruri documentația de santier realizata, precum si imaginile de sapatura si rezultatele descoperirilor, pentru a ințelege pe deplin importanța acestor descoperiri, dar si modul profesionist in care ele au fost realizate. Altfel, ne vedem obligați sa credem ca traim in epoca atat de sugestiv intitulata "radio sanț"!

5. Dar intrebam aceeasi lume la care ne adresam mai sus: pentru cine vorbeste domnul I. Piso? Al cui purtator de minciuni este? Cu ce competenta isi aroga dreptul de a minti in gazete, de a falsifica datele, de a dezinforma? Oare acesta sa fie patriotismul de care face atata caz si asa arata acesta?

Noi credem ca o atare pozitie il exclude din tagma arheologilor (spre care tinde). Cum nu a fost pana acum arheolog, poate sa nu fie nici de acum inainte, caci a murdari imaginea unui muzeu activ, a unor muzeografi activi si arheologi profesionisti ar trebui sa-i aduca sanctiuni disciplinare (pe langa cele morale pe care le va simti in viitor). Pentru a evita banalitatile din afirmatiile sale, criticul nostru pigmenteaza totul cu termeni si formule socante care ar trebui, chipurile, sa invite lumea la reflectii adanci. Dar cand acesti termeni socanți sunt dovediți ca minciuni, dezinformari, falsificari ale realitatilor este si firesc ca nimeni sa nu le ia in seama. Caci nu reiese de nicaieri, in schimb, ce anume intelege autorul prin patrimoniu! El a vazut doua ziduri si doua incaperi. El apare ca un teoretician inveselitor fara opera finala pe plan arheologic, care fabuleaza pe opera altora.

Pentru orice intelectual adevarat incercarea de a rezolva in gazete probleme profesionale si in scrisori de tip reclamații repetate la foruri administrative, este sortita esecului. Este penibila. Gazetele nu sunt supuse legii calitatii si aceasta situatie il degradeaza pe cel care le utilizeaza. In gazete profesorii apar alaturi de carpaci si invers! Se stie (si se spune) ca cea mai mare nefericire a muritorilor este sa fie mari in pretentii si mici in reusite si realizari. Dl. I. Piso ar putea medita la aceasta maxima.

Noi ne cerem scuze ca am apelat cu aceasta replica si in mass-media. Nu o sa cadem in derizoriu sa acceptam polemicile si dezbaterile in presa, sau pe forum-uri de socializare, unde toți frustrații si criticii "a orice", toți cei cu timp liber la discreție si ignoranți de meserie, dezvolta teorii apocaliptice. Vom publica rezultatele cercetarilor in mai multe etape si le vom rezolva asa cum cere bunul simt si stiinta arheologica.

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)

Vezi cele mai noi video-uri de pe divahair.ro

Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    LIKE si intra in universul divelor!