Bărbatul nu s-a lăsat descurajat de situația în care se află în prezent, căci și-a dat seama că trebuie să își trăiască viața, indiferent de contextul actual. A intrat în domeniul agriculturii de la 14 ani și nu se vede făcând altceva, mai ales că a moștenit această pasiune de la cei din familie. Bunicul a fost fermier, la fel și fratele său cel mare care l-a inițiat în această meserie.
„Agricultura a fost întotdeauna în familia mea - este în sângele meu. Bunicul meu a fost fermier, iar weekend-urile mele, când eram copil, le petreceam mereu la fermă. La vârsta de 14 ani, am început să îl ajut pe fratele meu mai mare la fermă, hrănind vițeii și ajutând la mulsul vacilor.”
În 2019 a trecut prin clipe cumplite, după ce un accident de muncă l-a țintuit în scaunul cu rotile. O întâmplare nefericită l-a făcut să paralizeze de la brâu în jos, iar vestea că nu va mai fi niciodată ca înainte l-a afectat profund. În ciuda acestui fapt, Michael Nixon a dovedit în nenumărate rânduri că este puternic și că nimic nu îl doboară.
„Mi-am rupt spatele curățând burlanele de scurgere de deasupra unui adăpost de viței. Vițeii făceau pneumonie din cauza apei care curgea pe streașină, așa că m-am urcat să o curăț și am căzut prin acoperiș, de la o înălțime de 8 metri și jumătate. Mi s-a spus că nu voi mai merge niciodată și am fost devastat - dar, deși știam că viața va fi diferită, m-am gândit: „Sunt încă aici”. Așa că am continuat să lupt.”
Scaunul cu rotile nu îl împiedică să lucreze și să se implice trup și suflet în tot ceea ce face la fermă. Efortul depus este diferit, dar rezultatele muncii sale sunt aceleași, pentru că implicarea este vizibilă.
Problemele sale l-au motivat inclusiv să deschidă o sală de sport în cadrul fermei și să faciliteze accesul în ea persoanelor cu dizabilități.
„Avem o mică fermă unde avem 20 de găini și 15 oi de rasă rară. Ajut la fermă, care are, de asemenea, o secție de cules fructe. De asemenea, administrez o sală de gimnastică dotată cu chipamente accesibile pentru utilizatorii de scaune cu rotile - este minunat să știu că și alții beneficiază de ceva ce eu le ofer.”
View this post on Instagram
Își amintește cu tristețe de cumplitul accident, dar este mândru că a reușit să depășească perioada critică. Acum privește totul cu optimism și se bucură că avut șansa să rămână în viață.
„Am stat trei luni în spital, întins pe spate, apoi am fost mutat la un alt spital timp de trei luni, unde am lucrat din greu la recuperare și am reușit să mă întorc acasă.
Am venit acasă în timpul pandemiei de Covid-19, așa că nu erau magazine deschise și, ca să fiu sincer, m-am chinuit puțin. Așa că, după cinci săptămâni de stat acasă, mi-am sunat prietenul și am ajuns să lucrez la ferma lui, hrănind vitele, curățând depozitele de cereale, vopsind gardurile, doar pentru a mă ține ocupat.”
A trebuit să depună un efort financiar mai mare pentru a-și dota scaunul cu rotile, astfel încât să îi fie de ajutor la treburile de fermier. În plus, și-a achiziționat și echipamente speciale care îl ajută să muncească din șezut, asta pentru că îi este imposibil să stea în picioare.
„Sunt lucruri diferite pe care le folosesc la ferma mea în comparație cu alți fermieri. Am o mașină de suflat, un motocositor cu acumulatori și am un accesoriu pe scaunul meu cu rotile care mă ajută să trec mai ușor pe terenul accidentat.
Am, de asemenea, o mașină de tuns iarba cu comandă manuală pentru a putea tunde gazonul. Realizez că nu mai pot face ceea ce făceam înainte, dar fac ceea ce pot și cer ajutor atunci când am nevoie.”
Avantajul de a lucra în aer liber îi dă putere să meargă întotdeauna mai departe, mai ales că este conștient de beneficiile pe care le are de pe urma slujbei sale. Greutățile nu mai par atât de mari când este ajutat de cei dragi, chiar dacă vremea rea îi complică uneori munca.
„Cea mai bună parte a slujbei mele este să lucrez afară, la țară, să am grijă de animale și să le ofer cea mai bună viață posibilă.
Este greu, dar mă descurc cât pot de bine. Singurul lucru dificil pentru mine este să lucrez în scaunul cu rotile, în aer liber, când vremea este rea. Vremea umedă și ninsoarea transformă munca la fermă în ceva incredibil de greu. Soția și fiul meu mă ajută atunci când se întorc de la serviciu și de la școală, lucru pe care îl apreciez întotdeauna.”
În ciuda dizabilității care îl ține captiv în scaunul cu rotile, Michael Nixon duce o viață cât se poate de normală. Are o slujbă care îi umple sufletul de bucurie și o familie care nu l-a abandonat la greu. Este înconjurat de natură și de oameni care îl iubesc necondiționat.
Urmareste-ne pe Google News
