Hemoglobina glicolizată: ce este, valori normale și afecțiuni indicate

Ce reprezintă hemoglobina glicozilată

Hemoglobina glicozilată, cunoscută și sub denumirea de hemoglobină A1c (HbA1c) măsoară cantitatea medie de glucoză (zahăr) din sânge din ultimele trei luni. Rezultatul este raportat ca procent. Cu cât procentul este mai mare, cu atât nivelul de glucoză din sânge este mai mare. Nivelul hemoglobinei glicozilate se testează pentru a diagnostica și monitoriza diabetul zaharat.

Hemoglobina este o proteină care se găsește în celulele roșii din sânge, responsabilă pentru transportarea oxigenului către organism. Celulele hemoglobinei mor și se regenerează în mod constant, durata lor de viață fiind de aproximativ 3 luni. O altă substanță, zahărul din sânge (glucoza), care provine din surse alimentare, trece și ea prin fluxul sanguin. Când zahărul întâlnește globulele roșii, se atașează de hemoglobină și rămâne acolo. Atunci când cele două substanțe sunt legate, glucoza și hemoglobina devin ceea ce se numește „hemoglobină glicozilată”.

Glucoza atașată de hemoglobină durează atâta timp cât celulele sunt în viață (adică 3 luni), de aceea testul HbA1c oferă o medie a valorilor glicemiei din ultimele 3 luni. Nivelul de hemoglobină glicolizată oferă informații prețioase despre cât de (in)eficient este controlul zahărului din sânge de-a lungul timpului. 

Valori normale pentru hemoglobină glicozilată

Toți oamenii au un nivel de hemoglobină glicolizată în celulele roșii din sânge, însă doar procentul mai mic de 5,7% este considerat „normal”. Un procent între 5,7% - 6,4% indică un diagnostic de prediabet, iar peste 6,5% înseamnă că persoana respectivă are diabet.

În cazul persoanelor cu diabet zaharat, acestea ar trebui să mențină nivelul A1c sub 7%. Acest obiectiv se poate obține prin modificări ale dietei, scădere în greutate, exerciții fizice și/sau medicamente.

Glicemie normală: care sunt valorile de referință după care să te ghidezi

Când este indicată testarea hemoglobinei glicozilate

Așa cum am menționat mai sus, testarea hemoglobinei glicolizate este utilizată pentru diagnosticarea și screening-ul prediabetului și diabetului. Testul poate fi efectuat în orice moment, ca parte a unui screening general al sângelui.

Testarea pentru diabet sau prediabet se recomandă adulților peste 45 de ani sau tuturor celor cu simptome sau factori de risc de diabet.

Simptomele care pot indica diabetul includ:

• Sete intensă
• Urinare crescută
• Vedere încețoșată
• Oboseală sau senzație de oboseală tot timpul

Factorii de risc includ:

• Istoric familial de diabet de tip 2
• Istoric personal de diabet gestațional
• Obezitate
• Lipsa de activitate sau exerciții fizice
• Vârsta de peste 45 de ani

Dacă rezultatul testului este normal, dar pacientul are peste 45 de ani și factori de risc, se recomandă repetarea testului A1c la fiecare 3 ani.

Dacă rezultatul arată că persoana testată are prediabet, aceasta trebuie să discute cu medicul pentru a vedea ce măsuri trebuie luate  pentru reducerea riscului de diabet de tip 2. De asemenea, testul trebuie repetat la fiecare 1-2 ani.

Dacă persoana testată nu are simptome, dar rezultatul arată prediabet sau diabet, se mai poate repeta testul într-o zi diferită pentru a confirma rezultatul.

Dacă persoana are deja diabet, testul de hemoglobină glicolizată ar trebui să se facă de cel puțin două ori pe an, mai des dacă se modifică tratamentul sau dacă există și alte afecțiuni de sănătate.

Cât de eficiente sunt testele de hemoglobină gliolizată?​

Până în anii 1980 când au devenit disponibile testele A1c, persoanele cu diabet de tip 2 obișnuiau să depindă de înțepăturile zilnice în degete pentru a-și măsura nivelul zahărului din sânge. Acele teste sunt precise, dar limitate deoarece arată care este nivelul glucozei într-un anumit moment al zilei. Știind că glicemia poate varia foarte mult, în funcție de momentul zilei, de nivelul de activitate și chiar de modificările hormonale, sunt necesare mai multe altfel de teste pentru a determina dacă o persoană are diabet sau dacă își gestionează bine diabetul existent.  

În schimb, testele A1c măsoară glicemia medie în ultimele 2-3 luni, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ai un nivel ridicat de zahăr din sânge, glicemia generală poate fi normală sau invers.

Totuși, anumiți factori pot afecta acuratețea testelor A1C, inclusiv:

• Genetica (diferitele forme de hemoglobină)
• Condițiile medicale
• Medicamentele și suplimentele
• Erorile la colectarea, transportul sau prelucrarea testului

Toți acești factori pot face ca rezultatul să fie fals scăzut sau fals crescut

Cauzele rezultatelor fals scăzute ale A1c

Următoarele condiții și situații pot cauza rezultate fals scăzute ale A1c, ceea ce înseamnă că rezultatul este mai scăzut decât nivelul real de A1c:

• Consumul de alcool
• Transfuzie de sânge
• Insuficiență renală cronică
• Agenți de stimulare a eritropoietinei (ESA)
• Hemoragie (sângerare)
• Administrarea de suplimentele cu fier
• Ciroza hepatică
• Sarcina
• Anemia celulelor seceră
• Sferocitoză și anemie hemolitică

Cauzele rezultatelor fals ridicate ale A1c

Următoarele condiții și situații pot provoca rezultate fals ridicate ale A1c, ceea ce înseamnă că rezultatul este mai mare decât nivelul real de A1c:

• Anemia cu deficit de fier, indusă de infecții sau tumori
• Anumite medicamente
• Hipertrigliceridemie
• Transplantul de organe
• Talasemia
• Deficit de vitamina B12

Testele de hemoglobină glicolizată în diabetul de tip 1

La persoanele cu diabet de tip 1, zahărul din sânge poate fluctua semnificativ de-a lungul zilelor, săptămânilor și lunilor. Deoarece se bazează pe o medie, testul A1c nu este întotdeauna o măsurătoare precisă a managementului glicemiei pentru diabetul de tip 1.

În aceste cazuri, timpul în interval este o reprezentare mai utilă și mai precisă a managementului diabetului. Timpul în interval este intervalul de timp în care nivelul zahărului din sânge se află într-un interval țintă recomandat. Acesta este măsurat ca procent.

Obiectivele nivelului de zahăr din sânge pot varia pentru fiecare persoană, dar un interval țintă tipic este între 70 și 180 mg/dL. Pentru majoritatea adulților cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2, se recomandă obținerea unui timp în interval de peste 70% (aproximativ 17 ore dintr-o zi de 24 de ore). Cu dispozitivele de monitorizare continuă a glucozei și timpul în interval, persoanele cu diabet pot vedea cât de des se confruntă cu episoade de zahăr din sânge crescute sau scăzute. Acest lucru îi poate ajuta să ajusteze mai precis strategiile de tratament.

Ce afecțiuni indică hemoglobina glicozilată crescută

Pentru persoanele cu diabet, aceasta înseamnă că boala nu este bine controlată. Pentru cei care nu au fost diagnosticați înainte, aceasta poate însemna că au prediabet sau diabet.

Diabetul necontrolat a fost legat de un risc crescut de următoarele afecțiuni:

• Boli cardiovasculare
• Afecțiuni de rinichi
• Leziuni ale nervilor
• Leziuni oculare care pot duce la orbire
• Amorțeală, furnicături și lipsă de senzație la picioare din cauza leziunilor nervoase
• Vindecare mai lentă a rănilor
• Risc crescut de infecție

Ce afecțiuni indică hemoglobina glicozilată scazută

Rezultatele extrem de scăzute ale hemoglobinei A1c sub intervalul de referință sunt rare, iar cauzele nu sunt pe deplin înțelese. Cu toate acestea, specialiștii spun că nivelurile foarte scăzute de HbA1c  (<5% sau <4%) pot apărea la persoane cu boli hepatice, transfuzii de sânge sau hemoragii. ​

Așadar, testul de hemoglobină glicolizată măsoară cantitatea de hemoglobină din sânge care are atașată glucoză. Testul oferă o medie a valorilor glicemiei din ultimele 3 luni și este folosit pentru a monitoriza nivelurile de zahăr din sânge, precum și pentru diagnosticarea și screening-ul prediabetului și diabetului.