UPDATE 24 octombrie 2023: Anul acesta, Moșii de Toamnă pică pe data de 4 noiembrie. Ca în fiecare an, creștinii ortodocși îi vor pomeni pe cei dragi trecuți în neființă și vor ține cont de obiceiurile și tradițiile care s-au transmis din generație în generație, dar și de rânduielile bisericești. După slujba de la biserică, oamenii merg la cimitir, unde aprind lumânări pentru a le lumina calea celor alflați în lumea de dincolo.
„În tradiția ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserica, pentru a fi sfințite, coliva, prescura și o sticlă de vin. De asemenea, se sfințesc pachete cu alimente pe care rudele celor adormiți le împart după slujba de pomenire.
Noi ortodocșii ne rugăm pentru că avem credința că prin rugăciunile noastre, sufletul celui adormit va ajunge la Judecata universala, într-o stare mai buna decât aceea cu care s-a despărțit de trup.”, a explicat părintele Paul Tudorache, preot în parohia „Sfanta Cuvioasă Parascheva” din Călărași, potrivit Cancan.
Pr. Lect. Dr. Marian Mihai, de la Facultatea de Teologie a Universității din București, a oferit mai multe detalii despre această sărbătoare religioasă. Iată declarația sa:
„La fiecare Sfântă Liturghie, preotul, când iese cu Cinstitele Daruri în mijlocul bisericii pomenește pe strămoși, moși, părinți, frați și surori și pe toți cei adormiți din neamul nostru. Conștientizăm și știm că atunci când plecăm din lumea aceasta nu facem altceva decât să ne adăugăm la neamul nostru, la cei care au plecat din lumea aceasta. Din această cauză amintim despre cei care fac parte din seminția noastră, ne gândim la ei, îi pomenim și cel mai important lucru pe care îl putem face este să săvârșim Sfânta Liturghie pentru ei.”
Pe site-ul creștinortodox.ro, găsim explicația denumirii acestei sărbători din calendarul ortodox:
„Moșii înseamnă neamul din care ne tragem, strămoșii cei mai îndepărtați, toți cei dragi ai noștri, trecuți în "lumea de dincolo". Suntem datori să ne rugăm pentru cei adormiți în Domnul, după cum ne îndeamnă Sfântul Ioan Gură de Aur: "Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele, iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi".
UPDATE 2 noiembrie 2022: În fiecare an, în ziua în care pică Moșii de Toamnă, denumită și Sâmbăta Morților, oamenii își amintesc de apropiații lor trecuți în neființă. Această sărbătoare a calendarului ortodox este așteptată de creștini odată cu venirea toamnei, iar în 2022 va pica pe data de 5 noiembrie.
Potrivit părintelui diacon Florin Ciprian Petre, prima sâmbăta din a unsprezecea lună calendaristică este dedicată pomenirii celor care au plecat din lumea aceasta. Tradiția se păstrează în rândul credincioșilor care știu că în această zi specială trebuie să respecte anumite superstiții ca să le meargă bine și ca sufletele celor trecuți în neființă să fie împăcate. Acesta este și motivul pentru care se dă de pomană.
Obiceiurile sunt diferite și au fost adaptate în funcție de fiecare zonă a țării. De exemplu, în Muntenia, oamenii consideră că își vor influența norocul dacă vor oferi unui nevoiaș un bănuț (nu contează valoarea lui). Pe lângă acest simbol al bunăstării, se oferă colivă, colaci și alimentele preferate alea persoanelor comemorate. De asemenea, mâncarea dată de pomană trebuie să fie caldă, pentru că aburul și mirosul ajung astfel la cei care au plecat dintre noi. În plus, lumânarea nu trebuie să lipsească din pachet.
În ziua Moșilor de Toamnă se oficiază Sfânta Liturghie și se face un pomelnic în care se trec numele celor adormiți care va fi citit de către preot în timpul slujbei. Apoi, se merge la cimitir, acolo unde se aprind câte două lumânări (cel puțin) la mormintele celor dragi, fiindcă se spune că ele încălzesc sufletele acestora.
În ciuda tuturor credințelor din popor, unii sfinți erau de părere că doar rugăciunea le poate fi de folos morților, căci lucrurile materiale nu mai pot ajuge la ei.
- „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi.”, i-a îndemnat Sfântul Ioan Gură de Aur pe credincioși.
- „Nimic altceva nu este atât de folositor pentru cei adormiţi, nici pricinuitor de atâta bucurie, iluminare şi unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece însuşi Sângele Domnului este cel care prin această jertfă se varsă pentru noi, netrebnicii.”, sunt cuvintele Sfântului Simeon al Tesalonicului.
----
Conform tradiției creștin ortodoxe, în prima sâmbătă din luna noiembrie se face pomenirea tuturor celor trecuți în neființă, iar această zi este cunoscută în popor sub denumirea de Moșii de toamnă. Anul acesta, Moșii de toamnă se vor sărbători pe data de 2 noiembrie 2019, iar în această zi toți credincioșii se vor ruga pentru iertarea păcatelor celor adormiți.
În calendarul ortodox, pe lângă această zi destinată pomenirii generale a morților, mai avem Moșii de iarnă, care se sărbătoresc în sâmbăta de dinaintea Înfricoșătoarei Judecăți (de obicei cade în luna februarie sau martie), și Moșii de vară, care se sărbătoresc în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor (la 50 de zile după Paște).
Moșii de toamnă: ce semnificație are această zi
Moșii de toamnă reprezintă ziua în care Biserica îi pomenește pe toți cei care au trecut în neființă și se roagă pentru sufletele lor în fața lui Dumnezeu. „Moșii” înseamnă toți „strămoșii” neamului nostru, toți cei dragi nouă care au trecut în lumea de dincolo.
În această zi, rugăciunile sunt atât pentru sufletele credincioșilor care ajung în rai, cât și pentru cele ale păcătoșilor care ajung în iad. Există credința că prin aceste rugăciuni sufletul pentru care ne rugăm va ajunge la Judecata universală într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărțit de trup. Așa cum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur, suntem datori să ne rugăm pentru cei adormiți: „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele, iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”.
În Sâmbăta Morților, sufletele celor adormiți vor fi pomenite în cadrul Liturghiei săvârșite de Sfânta Biserică și mai apoi prin oficierea slujbei de Parastas. Biserica a stabilit ziua de sâmbătă pentru pomenirea celor adormiți pentru că aceasta este ziua în care Mântuitorul a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul s-a pogorât în iad ca să elibereze toți adormiții. Totodată, un alt motiv pentru care sâmbăta a fost aleasă pentru pomenire este faptul că această zi este cea de dinaintea duminicii, considerată Ziua Învierii.
Tradiții și obiceiuri de Moșii de toamnă
Sâmbăta Morților este o zi dedicată rugăciunii și nu este bine să muncești. În această zi trebuie să mergi la biserică și să participi la Sfânta Liturghie și la slujba de Parastas oficiată pentru pomenirea celor adormiți.
Pe lângă rugăciune, pomenirea morților constă și în oferirea de pomană (mâncare și băutură) celor nevoiași. În funcție de fiecare zonă a țării, bucatele pregătite pentru a fi date de pomană diferă, însă ceea ce este comun pentru toate zonele sunt coliva, colacii, sticla de vin și lumânarea.
Coliva se face din grâu fiert și semnifică trupul celui adormit (deoarece hrana principală a trupului omenesc este grâul) și credința în nemurirea sufletului și în înviere. Bobul de grâu este simbolul învierii și există credința că, așa cum grâul trebuie să fie semănat (îngropat în pământ ca să rodească), la fel și trupul celui adormit trebuie îngropat pentru a învia mai apoi „întru nestricăciune”. Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția colivei reprezintă virtuțile sfinților și ale răposatului pomenit sau dulceața vieții celei veșnice pe care credincioșii nădăjduiesc că a dobândit-o cel adormit.
Obiceiul de a legăna coliva cu mâinile în timpul cântării „Veșnică pomenire” reprezintă legătura sufletească pe care cei vii o au cu cei adormiți. Totodată, reprezintă și un semn al învierii, fiind asemănător celui din Sfânta Liturghie, când preoții leagănă sfântul aer deasupra Darurilor la citirea Crezului până la momentul când se zic cuvintele „Și a înviat a treia zi, după Scripturi”, închipuind cutremurul care a avut loc cu ocazia morții și învierii lui Iisus Hristos (Matei 27, 51).
Pâinea, colacul și prescura aduse la Parastas pentru pomenire au același simbol precum coliva, respectiv învierea, pentru că sunt făcute tot din grâu.
Vinul se folosește pentru stropirea în formă de cruce a colivei și reprezintă simbolul miresmelor cu care a fost uns trupul lui Hristos după moarte.
Lumânarea care se pune pe colivă sau colac simbolizează jertfa pentru cel adormit.
Urmareste-ne pe Google News
