Toată lumea știe că, în această perioadă de 40 de zile, nu se mai mănâncă de dulce, adică se evită alimentele de origine animală. În timpul postului, oamenii trebuie să fie mai buni, să se căiască pentru greșeli și să se roage pentru iertarea păcatelor săvârșite în timpul anului, să renunțe la vorbele urâte, la gândurile urâte și la faptele nedemne. De asemenea, relațiile intime sunt interzise în post. Practic, se încurajează curățirea trupească și sufletească.
Zilele în care se consumă exclusiv alimente de origine vegetală sunt alternate cu zilele în care enoriașii primesc dezlegare la pește. Aceste date sunt notate în Calendarul Bisericii Ortodoxe, așa că pot fi ușor de identificat. Prima astfel de zi este 21 noiembrie, când este sărbătorită Intrarea Maicii Domnului în Biserică, iar ultima este 20 decembrie, când este pomenit Sfântul Ignatie Teoforul.
Pentru că poporul român are o imaginație extrem de bogată, și-a format de-a lungul timpului și obiceiuri pe care le-a transmis din generație în generație. Vrei să știi ce făceau strămoșii noștri în postul Crăciunului ca să se asigure că următorul an va fi unul plin de belșug și că vor fi feriți de rele? Dacă ești curios/oasă să afli câte dintre aceste tradiții s-au păstrat, ai nimerit unde trebuie!
Obiceiuri și tradiții în postul Crăciunului. Ce să faci și ce să nu faci
Ritualurile de purificare
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii asociau postul cu o perioadă de curățare a trupului și a sufletului, așa că făceau și ritualuri de purificare, imediat după Lăsatul Secului. În ce constau aceste ritualuri? Nu te gândi la magie neagră, căci nu este cazul! Pur și simplu, spuneau anumite rugăciuni pentru iertarea păcatelor. Acest obicei se respectă și astăzi de credincioșii care nu uită nicio secundă de Dumnezeu și care vor să țină postul cu sfințenie.
Șezătorile de iarnă
Potrivit site-ului creștinortodox.ro, în postul Crăciunului încep și șezătorile de iarnă. Sună arhaic, dar este un obicei care încă aduce bucurie în unele zone ale țării. Mai multe femei se strâng în locuința uneia dintre ele și își găsesc de lucru împreună. Acestea se ocupă de activități recreative, care le aduc și o mulțime de beneficii, precum torsul, cusutul, croșetatul. Astfel, munca se îmbină cu distracția, pentru că, în timp ce lucrează, au ocazia să se pună la curent cu noutățile din sat.
Femeile care se strâng la șezătoare au rolul de a le iniția și pe fetele mai tinere în acest obicei, așa că le invită și pe ele să li se alăture. Pot vorbi inclusiv despre sărbătorile următoare, spunându-le acestora ce alte tradiții mai au de respectat pe viitor, dar și ce semnificație are fiecare.
Bineînțeles, se consumă și mâncare delicioasă de post, iar la finalul întâlnirii, apar și bărbații care încep să cânte, astfel încât șezătoarea să se termine într-o notă optimistă. Gospodina în casa căreia are loc întâlnirea este responsabilă cu pregătirea mesei. Dacă participanții doresc, pot începe inclusiv să repete colindele pentru Crăciun.
Spălarea vaselor cu cenușă
Aceasta este o tradiție foarte veghe și se află în strânsă legătură cu o superstiție. Se spune că femeile care spală vesela cu cenușă la începutul postului Crăciunului reușesc să țină la distanță spiritele rele. Bineînțeles, această acțiune are și un rol practic: se pare că așa s-ar curăța mai bine urmele de carne sau de produse animale. Familiile înstărite cu mai multe ustensile de bucătărie urcă în pod vesela în care se gătește de dulce și coboară vasele în care se prepară mâncarea de post. Cine nu are decât un rând de oale, poate să gătească tot în acelea, fiindcă purificarea prin cenușă este de ajuns.
Nu se mai spală rufe după Ignat
Ignatul sau tăierea porcului se sărbătorește în fiecare an pe 20 decembrie. Porcul și sângele lui simbolizează norocul, belșugul și fertilitatea. De atunci și până după Bobotează, nu se mai spală rufe, pentru că se spune că lăturile pot spăla acest noroc dobândit în ziua de Ignat sau că se spurcă apele.
De Sfântul Andrei se pune grâu la încolțit
Pe 30 noiembrie, ortodocșii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei. Aceasta este ziua în care, potrivit tradiției, fiecare membru al familiei își pregătește un vas în care sădește grâu. Trebuie să așeze acolo câteva boabe de grâu, cu pământ sau cu puțină vată și să toarne câteva picături de apă.
Sămânța se udă constant, până când încolțește, apoi se îngrijește corespunzător, până când grâul ajunge mare și frumos. Recipientul se ține pe un pervaz, astfel încât să aibă lumină, dar neapărat într-o cameră călduroasă. În caz contrar, nu va rodi.
Se spune că acest grâu pus la încolțit de Sfântul Andrei aduce noroc și belșug în casă. Tot el ne poate arăta și cum ne va merge în anul următor. Persoana care l-a pus în vas ar putea avea parte de noroc în plan material și împliniri dacă grâul crește des sau înalt.
În Ajunul Crăciunului trebuie să respectăm anumite reguli
Pe 24 decembrie nu se dă din nimic din casă și nu se duce nici gunoiul. Se spune că odată cu obiectele scoase ar putea fi alungat și norocul. Tot atunci, oamenii așteaptă ca preotul să le aducă vestea Nașterii Domnului.
Practicile de magie premaritală
Aceasta este o tradiție pe care nu o respectă foarte multă lume, căci pare să fie în contradicție cu postul. Are legătură mai mult cu magia neagră și chiar s-a pierdut odată cu trecerea timpului.
Pe vremuri, fetele nemăritate încercau să „mituiască ”umbra ursitorului care le decidea viitoarea soartă în plan amoros. Cum făceau asta? În fiecare zi a postului adunau câte o surcică, iar în ajuns făceau cu ele un foc, pe care puneau un tuci în care fierbeau crupe fără sare. Seara, lăsau preparatul pe masă, pentru a hrăni umbra ursitorului care venea să le viziteze în timpul nopții.
Rugăciunea care se citește în Postul Crăciunului
„Dumnezeul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare, departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta Veche și Nouă aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârguință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor și spre biruința asupra păcatului; că împreună cu Tine răstignindu-ne și îngropându-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună plăcere înaintea Ta în toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hristoase Dumnezeule și Ție slavă înălțam, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”
Tu știai toate aceste obiceiuri și tradiții din postul Crăciunului? Unele dintre ele s-au pierdut odată cu trecerea anilor, dar altele au rămas și încă sunt respectate de oamenii care cred că faptele săvârșite pot să le influențeze destinul.
Sărbătorile de iarnă la români: care tradiții se mai respectă din vechime și care nu
Urmareste-ne pe Google News
