Știința explică: de ce sfatul „trebuie să ieși din zona de confort” este, de fapt, greșit
Imaginează-ți că zona ta de confort este ca un balon drăguț pe care încerci să îl umfli, iar fiecare gură de aer pe care o sufli în interiorul său reprezintă pașii pe care îi faci atunci când ieși din zona ta de confort. Cu cât umfli mai tare balonul, cu atât riscul de a se sparge crește tot mai mult.
Ieșirea din zona ta de confort poate avea merite limitate. Dar într-o lume care încurajează în mod constant depășirea limitelor, este ușor să uiți că există o artă subtilă a creșterii și că nu toate riscurile trebuie asumate. Poți crea un mediu orientat spre creștere a „balonului” tău, fără să îl forțezi până se sparge, umflându-l cu grijă și doar atunci când e nevoie. Trebuie să găsești modalitatea adecvată de a crea o expansiune treptată, fără presiune. Dacă nu știi cum să faci asta, îți vom explica noi.
Când este necesar să rămâi în zona de confort
Vor exista nenumărate ocazii în care nu vei avea de ales decât să intri în zona ta de confort. Acest fel de a te manifesta, de obicei, vine ca un răspuns la forțele externe care te împing spre a face acest pas. Chiar dacă poate ai impresia că „te descurci și în afara zonei de confort”, există momente în care cel mai bine este să te retragi în siguranță, căci nu tot timpul când ieși din zona de confort vei avea parte de creștere și abundență.
Un astfel de exemplu este atunci când te confrunți cu o urgență medicală care implică o persoană dragă. Imaginează-ți următoarea scenă: un membru al familiei tale se prăbușește brusc. Te uiți în jur și îți dai seama că depinde de tine să acționezi imediat. Inima îți bate cu putere, iar adrenalina crește. Fiecare fibră a ființei tale strigă să fugi de situație. Dar, în adâncul sufletului, știi că bunăstarea acelei persoane este primordială, iar intervenția ta ar putea face diferența între viață și moarte.
În acest moment critic, îți aduni curajul de a efectua resuscitarea cardio-respiratorie sau de a chema ajutoare, rămânând alături de cel drag până la sosirea paramedicilor. Acest răspuns rapid este o dovadă a iubirii și devotamentului tău și exemplifică modul în care îți poți depăși temerile și limitările atunci când situația o cere. Însă trebuie să te afli în zona de confort pentru a gândi rapid și pentru a acorda ajutor într-un termen limită, iar acest lucru o poți face doar cu informația și sentimentele pe care le deții deja.
Semne clare că ai lângă tine o persoană cu inima bună
Știința dovedește că nu trebuie să ieși întotdeauna din zona de confort
Atunci când crești în mod conștient, asiguri o creștere de durată. Dorința de a construi cu intenție o viață în care să te simți bine și confortabil, unde ești înconjurat de oamenii la care ții, te va ajuta să crești mult mai mult și mai repede, chiar dacă înseamnă să rămâi foarte des în zona ta de confort.
Să vedem care sunt comportamentele care nu țin cont de zona de confort și modul în care acestea te rețin și te îndepărtează, de fapt, de o viață fericită.
1. Munca în exces îți ucide productivitatea și fericirea
Faptul că te împingi la surmenaj în numele productivității creează efectul opus.
Într-un articol al BBC Worklife intitulat „Cum ne omoară, literalmente, munca excesivă”, autorul articolului analizează efectele dăunătoare ale muncii excesive asupra sănătății noastre mentale și fizice și asupra productivității. Articolul subliniază faptul că împingerea propriei persoane la muncă în mod excesiv poate duce la epuizare, la creșterea nivelului de stres și la o multitudine de probleme de sănătate, cauzând în cele din urmă o scădere a productivității generale. Medicii avertizează că suprasolicitarea are consecințe grave, inclusiv un risc sporit de accident vascular cerebral și de boli de inimă.
Autorul reliefează importanța echilibrului dintre viața profesională și cea privată, a luării de pauze și a stabilirii unor limite pentru a menține un stil de viață sănătos și durabil. Prin echilibrarea muncii și a vieții personale, oamenii pot obține o productivitate mai bună fără a-și compromite bunăstarea.
Chiar dacă principalul stresor în acest caz este locul de muncă, nu înseamnă că trebuie să îți dai demisia. În schimb, ai putea începe chiar de astăzi să îți planifici altfel timpul. Dacă job-ul îți permite, rămâi o zi acasă și lucrează din biroul tău, renunță măcar o dată pe săptămână la naveta obositoare de la muncă acasă și viceversa, așa poate reușești să câștigi niște timp, nu? Sau, dacă relația dintre tine și angajator este una bună, cere-i să îți ofere un program alternativ. Astfel, cu pași mărunți, cu schimbări minore, vei diminua solicitarea excesivă și vei progresa în acest sens.
2. Să-ți ignori mereu confortul fără să stabilești limite cauzează epuizare
În articolul „Psychotherapist wellness as an ethical imperative” (Bunăstarea psihoterapeutului ca imperativ etic) de Barnett, Johnston și Hillard, autorii subliniază importanța îngrijirii de sine și a menținerii bunăstării personale, în special pentru psihoterapeuți.
Aceștia susțin că prioritizarea constantă a nevoilor celorlalți în detrimentul îngrijirii de sine poate duce la epuizare, ceea ce poate avea un impact negativ, implicit, asupra calității îngrijirii oferite clienților. Subliniind obligația etică a psihoterapeuților de a-și menține starea de bine, autorii afirmă că angajarea în practici de autoîngrijire este benefică atât pentru practicieni, cât și pentru persoanele pe care le deservesc. Cercetarea sugerează că prioritizarea bunăstării personale și stabilirea unui echilibru sănătos între viața profesională și cea privată este esențială pentru a preveni epuizarea, asigurându-se că psihoterapeuții pot continua să ofere clienților lor o îngrijire practică și etică.
Acum, aplică acest sfat și în viața ta. Nu îți poți îmbunătăți viața până când nu stabilești limite cu cei dragi și nu ai grijă de tine. Așa că răsfață-te! Ia-ți zilnic măcar zece minute pentru a avea grijă de tine și de nevoile tale. Fie că e vorba de un duș lung și fierbinte, câteva momente de meditație și introspecție sau citirea unei cărți pe care n-ai mai reușit să o termini, se vor vedea rezultatele în timp.
Cum să-ți întărești ACUM încrederea în tine. E mai simplu decât crezi
3. A te forța folosind afirmații negative împiedică creșterea
Îți spui prea des că poți mai mult de atât, ceea ce nu e neapărat greșit, dar nu forța. Acest lucru poate fi uneori adevărat și necesar, dar, de cele mai multe ori, încadrezi această cerință într-un limbaj punitiv și exagerezi. Cel mai probabil, ai învățat acest comportament din copilărie.
Amintește-ți când părinții tăi te forțau să stai la masă până terminai tot din farfurie: acest comportament este unul punitiv. Limbajul ar fi trebuit să fie diferit, era esențial să ți se explice cât de important este să mănânci mazărea, care îți va da energie și te va face sănătos, apoi poți ieși afară la joacă: iată un exemplu de comportament recompensator.
Mai multe studii explică cum dialogul intern poate face diferența. Acesta are un impact asupra emoțiilor tale, a comportamentului și a bunăstării generale. Vorbirea negativă cu tine însuți poate împiedica înmulțirea rezultatelor pozitive prin „încurajarea” îndoielii de sine, a convingerilor limitative și a unei mentalități pesimiste. Această negativitate poate duce la creșterea stresului, reducerea motivației și scăderea stimei de sine, împiedicând în cele din urmă indivizii să își atingă potențialul maxim.
Un articol de pe Health Direct (site-ul web al Departamentului de Sănătate și Îngrijire a Persoanelor Vârstnice din Australia) explică cum cultivarea unui discurs de sine pozitiv este esențială pentru creșterea încrederii, promovarea rezilienței și îmbunătățirea sănătății mentale. Indivizii își pot reîncadra dialogul intern prin recunoașterea și contestarea gândurilor negative, pentru a forma o mentalitate mai optimistă, împuternicită.
4. Trebuie să înfrunți orice frică pentru a prospera în viață
În articolul „Amygdala Activity, Fear, and Anxiety: Modulation by Stress”, publicat în Biological Psychiatry, autorii analizează răspunsul organismului la stres și rolul acestuia în protejarea indivizilor de un potențial rău. Studiul se concentrează pe „amigdală”. Această regiune din creier joacă un rol crucial în procesarea fricii și a anxietății. Ea îți moderează stresul. Autorii explică faptul că răspunsul organismului la stres, care include activarea amigdalei, este un mecanism natural și adaptativ conceput pentru a-i ajuta pe oameni să recunoască, să evalueze și să răspundă la amenințări potențiale.
Deși există unele temeri minore cu care trebuie să ne confruntăm cu toții, nu este necesar să ne confruntăm cu fiecare frică pentru a prospera în viață. În timp ce depășirea unor temeri specifice poate fi benefică pentru dezvoltarea personală, răspunsul natural al organismului la stres servește ca măsură de protecție. Acesta ne ajută să navigăm în mediul nostru și să evităm riscurile inutile.
Recunoscând importanța acestui răspuns și înțelegând rolul său în menținerea siguranței, poți găsi un echilibru între înfruntarea temerilor atunci când situația o cere și respectarea nevoii de conservare a bunăstării. Procedând astfel, poți naviga cu succes prin provocările vieții fără a fi supus la presiunea constantă de a te confrunta cu fiecare frică pe care o întâlnești.
Când îți vindeci traumele trecutului, nu uita să-ți acorzi compasiune
Gânduri finale despre zona ta de confort
Deși depășirea limitelor și ieșirea din zona de confort poate duce la dezvoltare personală și la descoperirea de sine, nu este întotdeauna necesară sau benefică. Așa că hai să recapitulăm informațiile puse la dispoziție de cercetători.
Cercetările științifice demonstrează importanța echilibrului în viață, cum ar fi menținerea bunăstării personale prin practicarea grijii de sine, gestionarea răspunsului organismului la stres, stabilirea limitelor și încurajarea unui discurs pozitiv despre sine. În schimb, suprasolicitarea, prioritizarea constantă a celorlalți sau confruntarea neîncetată cu temerile tale poate duce la epuizare, la scăderea productivității și la probleme de sănătate.
Să ne întoarcem la metafora balonului, din incipitul acestui material. Trebuie să ne amintim că arta creșterii personale constă în a ști când să ne extindem limitele și când să nu le mai „umflăm”. Hrănirea „balonului” cu grijă, intenție și echilibru permite o creștere treptată și durabilă și o viață mai sănătoasă și mai fericită.
Ce trebuie să înțelegi din acest articol este faptul că îți poți menține bunăstarea și, totodată, să te bucuri de călătorie înțelegându-te și respectându-ți limitele. Poți trăi în prezent, cu balonul tău de confort intact, fără să te forțezi să fii mai bun!
Este imperativ să înveți valoarea de a rămâne uneori în zona de confort, permițând o creștere treptată, fără presiunea expansiunii constante.
Surse foto: Unsplash
Surse articol: Power of positivity
Urmareste-ne pe Google News
