Câte cetățenii are Eugen Tomac. „Am depus o cerere la ambasada Ucrainei de a renunța la cetățenia ucraineană”

Marţi, 09.06.2026

În ultimele zile, numele lui Eugen Tomac a fost intens discutat în spațiul public, iar una dintre întrebările care a stârnit interesul este legată de cetățeniile pe care le deține liderul Partidului Mișcarea Populară (PMP). Născut în sudul Basarabiei, politicianul a ales să lămurească public această situație și să explice de ce este asociat cu trei cetățenii diferite.

„Am depus o cerere la ambasada Ucrainei de a renunța la cetățenia ucraineană”

Pentru a înțelege situația lui Eugen Tomac, premierul desemnat, în ceea ce privește cetățeniile sale, trebuie privită mai întâi istoria locului din care provine. Politicianul s-a născut în localitatea Babele, din Basarabia, aflată la 12 km de granița cu România. La momentul nașterii sale, teritoriul făcea parte din Uniunea Sovietică, iar locuitorii erau cetățeni sovietici.

Într-un interviu acordat pe 8 iunie 2026 la Antena 3 CNN, a explicat că: „Să ştiţi că eu nu sunt născut departe de România. Comuna Babele, din sudul Basarabiei, se află la doar 12 km de frontiera cu România.”

După destrămarea URSS, fostele republici sovietice și-au redobândit independența, iar milioane de oameni s-au trezit peste noapte cetățeni ai unor state nou create. Astfel, locuitorii din zona în care s-a născut Eugen Tomac au devenit cetățeni ai Ucrainei, fără să fi făcut vreun demers în acest sens.

Ulterior, Tomac și-a redobândit cetățenia română, având în vedere originile sale românești, și a obținut și cetățenia Republicii Moldova. În ceea ce privește cetățenia ucraineană, a precizat, în cadrul interviului acordat la Antena 3 CNN, că a inițiat procedurile legale pentru a renunța la ea tocmai pentru că nu se identifică cu acest statut și nu îl consideră reprezentativ pentru identitatea sa:

„Eu sunt cetățean al României și al Republicii Moldova și pentru că Ucraina nu permitea dubla cetățenie am depus o cerere la Ambasada Ucrainei de a renunța tocmai din rațiuni de a nu exista complicații. Eu mi-am dorit foarte mult să devin cetățean al Republicii Moldova.”

premierul desemnat Eugen Tomac, imbracat cu costum negru, cu camasa alba si cravata, zambitor in timp ce strange mana Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova, imbracata cu costum vernil, in timpul unei întâlniri din Republica Moldova, langa cei doi aflandu-se si alti doi oficiali, iar în spatele acestora din urmă steagul Republicii Moldova

Cine este și ce avere are Eugen Tomac, noul premier desemnat de Nicușor Dan

„Sunt născut în sudul Basarabiei”

În toate intervențiile sale publice pe această temă, Eugen Tomac a insistat asupra unui aspect pe care îl consideră esențial: familia sa este una de români. De fapt, a ținut să menționeze că părinții și bunicii săi au vorbit limba română și și-au păstrat identitatea națională în ciuda deceniilor de ocupație sovietică. „Eu sunt născut în sudul Basarabiei, în comuna Babele. Bunicii mei s-au născut tot în Babele, iar în certificatele lor de naştere scria „Regatul României”, a dezvăluit, în intervenția sa de la Antena 3 CNN.

În același timp, a amintit că numeroase familii de români au rămas în afara granițelor României în urma consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov și a deciziilor geopolitice luate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Din acest motiv, consideră că situația românilor din Basarabia trebuie înțeleasă în context istoric și nu redusă la simple documente administrative.

De altfel, liderul PMP a afirmat în repetate rânduri că nu și-a pus niciodată problema identității sale. Chiar dacă a crescut într-un teritoriu controlat de Uniunea Sovietică, el spune că s-a simțit întotdeauna român și că a fost educat în spiritul valorilor și tradițiilor românești, așa cum se poate sesiza și din interviul acordat pentru postul de televiziune menționat:

„Eu, când m-am născut, n-a fost vina mea că părinţii mei provin dintr-o familie de români, de la margine de imperiu. Viaţa mea este strict legată de România. Orice copil român născut în Basarabia are 2 opţiuni: se uită spre est sau spre vest. Pentru mine a fost importantă educaţia.”

Când și de ce s-a stabilit în România

După prăbușirea regimului comunist și după destrămarea Uniunii Sovietice, mulți tineri din Basarabia au ales să vină în România pentru a studia și pentru a avea acces la oportunități pe care noul context politic le făcea posibile. Printre aceștia s-a aflat și Eugen Tomac.

A ajuns în România pentru prima dată la vârsta de 12 ani pentru a vizita Mănăstirea Putna, iar ulterior, când avea 17 ani, a revenit cu o bursă pentru a-și continua studiile. „Am venit cu o bursă a statului român, mi-am încheiat studiile liceale aici, apoi am fost admis la facultatea de Istorie, sunt istoric, sunt mândru că am ales această facultate, master tot la Istorie...”, a spus premierul desemnat, potrivit sursei citate anterior.

În anii care au urmat după finalizarea studiilor, s-a implicat activ în promovarea drepturilor românilor din afara granițelor și a devenit una dintre cele mai cunoscute voci care susțin apropierea Republicii Moldova de România și de structurile europene.

Cine este Diana Postică, soția noului premier desemnat Eugen Tomac

Copilăria în Uniunea Sovietică și lecțiile care l-au marcat

În interviurile acordate recent, Eugen Tomac a vorbit deschis și despre experiența copilăriei petrecute în Uniunea Sovietică. El a explicat că a crescut într-un sistem construit pentru a slăbi identitățile naționale și pentru a crea o nouă identitate sovietică.

Premierul desemnat, Eugen Tomac, imbracat cu costum inchis la culoare, cu camasa alba si cravata, in timp ce acorda un interviu pentru doi reporteri, aflandu-se intr-o sala inainte sau dupa o intalnire oficiala, in spatele lui putandu-se observa steagul Uniunii Europene

Potrivit acestuia, politica dusă de regimul sovietic urmărea tocmai ruperea legăturilor dintre românii din Basarabia și România. „Asta și-a dorit Stalin”, a afirmat Tomac, în interviul de la Antena 3 CNN, referindu-se la procesul prin care populația românească din teritoriile anexate de URSS era supusă unei politici constante de rusificare.

De asemenea, în același interviu, a adus în prim-plan cât de mult a suferit și cât de revoltat a fost în perioada în care locuia în Basarabia și vedea gardul de sârmă ghimpată de la granița cu România:

„Să trăiești pe frontiera trasată de Stalin nu e un lucru simplu și evident că pentru mine toată activitatea pe care am desfășurat-o a fost marcată de această copilărie și de această nedreptate în care trăiesc și azi milioane de români.

Mi-am adus aminte de clipele în care plecam desculț spre frontieră și priveam cu ură sârma ghimpată care ne despărțea. Mi se părea o nedreptate. Este un moment care te marchează și e strâns legat de copilărie...”.

Dincolo de aspectul juridic legat de cetățenii, povestea lui Eugen Tomac vorbește despre destinul unei generații de români din Basarabia, care au crescut în afara granițelor României, dar care și-au păstrat identitatea și legătura cu țara pe care au considerat-o mereu patria lor.

Vezi si