Ce se întâmplă dacă România este atacată de Iran. Generalul Virgil Bălăceanu a dat un răspuns clar și răspicat în aceste momente tensionate la nivel internațional
Contextul geopolitic actual a adus România în centrul unor discuții importante privind securitatea regională. După decizia Statelor Unite de a disloca echipamente militare suplimentare pe teritoriul țării noastre, tot mai mulți români se întreabă ce s-ar întâmpla dacă România ar deveni ținta unui atac cu rachete din partea Iranului. În acest sens, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a oferit explicații clare despre modul în care funcționează sistemul de apărare și cât de rapid ar putea fi detectată o eventuală amenințare.
Potrivit specialistului, România beneficiază de protecția sistemului de apărare colectivă al NATO și de parteneriatul strategic cu Statele Unite, iar acest lucru face ca orice amenințare să fie monitorizată în permanență.
Iranul amenință România. Folosirea bazelor de către SUA echivalează cu o agresiune militară
Rachetele ar fi detectate în doar câteva secunde
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la comandamentele NATO și comandant al brigăzii de la Mihail Kogălniceanu în perioada 2001–2004, a explicat că sistemele de avertizare timpurie ale Alianței Nord-Atlantice sunt capabile să identifice o lansare de rachetă în foarte scurt timp.
Potrivit acestuia, dacă Iranul ar lansa o rachetă balistică spre Europa de Est, aceasta ar putea fi detectată aproape imediat de rețeaua de supraveghere militară.
„Cât de repede ar putea fi detectată o rachetă balistică lansată din Iran? În doar câteva zeci de secunde ar fi detectată de sistemul de avertizare și apărare al NATO.”, a menționat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Ce rol au echipamentele americane dislocate în România
Detectarea rapidă este posibilă datorită sateliților militari și sistemelor radar performante, care monitorizează permanent activitatea militară din diferite regiuni ale lumii.
Recent, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat, la solicitarea Statelor Unite, dislocarea unor echipamente militare suplimentare în România. Decizia a fost validată ulterior și de Parlament.
Printre echipamentele care urmează să ajungă în România se numără avioane de realimentare în aer, sisteme de supraveghere aeriană și echipamente de comunicații prin satelit.
Generalul Virgil Bălăceanu subliniază că aceste sisteme au un rol defensiv și sunt destinate în principal colectării de informații și avertizării timpurii.
„Echipamentele pe care le aduc americanii sunt defensive pentru că nu sunt echipamente destinate lovirii țintelor din Iran. Sunt echipamente de sprijin în domeniul informațiilor, pentru că, prin sistemul de sateliți militari, orice lansare de rachetă este depistată într-un termen foarte scurt, de până la 20 de secunde. Iată de ce comunicațiile satelitare sunt foarte importante atunci când vorbim de a avea o situație foarte clară a loviturilor pe care inamicul, Iranul în cazul de față, le lansează.
Pe de altă parte, dacă ai nevoie de o amplificare a sistemelor de supraveghere a spațiului aerian, atunci disloci senzori care pot să fie cu precădere aeronave care au tehnologia pentru așa ceva, cele mai cunoscute fiind aeronavele tip AWACS. Realimentarea în aer ține de modul în care folosești aeronave fie de lovire, fie și de transport. Pentru a scurta perioada zborului, apelez la realimentarea în aer.”, a explicat generalul Virgil Bălăceanu.
Supravegherea spațiului aerian, un element esențial
Un alt element important în sistemul de apărare îl reprezintă aeronavele de supraveghere aeriană, precum cele de tip AWACS, capabile să monitorizeze activitatea din spațiul aerian pe distanțe foarte mari.
Aceste aeronave pot rămâne mai mult timp în aer datorită avioanelor-cisternă care le permit realimentarea în zbor. Sistemul este utilizat atât pentru aeronavele de transport, cât și pentru cele de supraveghere sau de luptă.
„Nu alimentează doar avioane de atac. Pot să alimenteze și avioane de transport, cum ar fi C-5 sau C-17. Pot să alimenteze avioane de tip AWACS pentru a avea o perioadă mai mare de zbor pentru supravegherea zonei respective. Ar fi o greșeală să interpretăm tot ceea înseamnă sprijin al unei acțiuni militare drept ofensivă. Nu putem spune că, dacă punem la dispoziție baza aeriană de la Kogălniceanu, suntem și noi participanți la războiul din Iran.
Asta ar înseamna că și Marea Britanie, care a pus la dispoziție două baze aeriene, este participantă la război. La fel și Franța, care participă cu portavionul Charles de Gaulle. Sau Spania, care nu pune la dispoziție bazele de la teritoriul național, dar participă la o grupare navală destinată unor măsuri de apărare a spațiului aerian și maritim european.”, a mai zis Virgil Bălăceanu.
România, un punct strategic pentru NATO
Prezența echipamentelor americane pe teritoriul României reflectă importanța geostrategică a țării noastre în arhitectura de securitate a NATO. Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, una dintre cele mai importante din regiune, este considerată un punct-cheie pentru operațiunile militare și pentru monitorizarea flancului estic al Alianței.
Generalul Bălăceanu atrage însă atenția că sprijinul oferit de România pentru operațiunile NATO nu înseamnă implicare directă într-un conflict.
În concluzie, potrivit specialiștilor militari, sistemele moderne de avertizare și apărare ale NATO permit detectarea rapidă a oricărei amenințări balistice. În plus, cooperarea dintre România și aliații săi oferă o capacitate de reacție mult mai rapidă în cazul unor situații de criză.
Surse articol: Bzi, Ziarulevenimentul, Gandul
Tags: Stiri Romania
Urmareste-ne pe Google News
