Cel mai probabil știi câte săptămâni are un an, însă este interesant să afli și cine a decis ca o săptămână să fie de 7 zile și o lună să aibă 30 sau 31 de zile. În timp ce durata unei zile și a unui an sunt în strânsă legătură cu anumite evenimente astronomice, stabilirea numărului de zile dintr-o săptămână sau lună nu are legătură cu mișcarea planetelor în Cosmos. Descoperă în acest articol de ce sunt 12 luni sau 52 de săptămâni într-un an și 7 zile într-o săptămână?
Cum au apărut săptămânile?
Cea mai mare parte a timpului se măsoară în funcție de mișcarea planetelor, a Lunii și a stelelor în jurul Soarelui. O zi este egală cu o rotație completă a Pământului în jurul axei sale, iar un an este egal cu o rotație completă a planetei Pământ în jurul Soarelui, adică 365 și de zile si un sfert. Această pătrime de zi se adună în fiecare an și astfel, o dată la 4 ani, se face 1 zi întreagă care se adaugă lunii februarie. În anul calendaristic respectiv, vor fi 366 de zile (an bisect).
Dacă ziua și anul au fost stabilite pe baza acestor evenimente astronomice, săptămâna și luna nu au legătură cu mișcarea planetelor. Așadar, înainte de a afla câte săptămâni are un an, trebuie să știi că numărul de zile dintr-o săptămână a fost stabilit în timpul Imperiului Babilonian, atunci când a trăit una dintre cele mai vechi civilizații din lume. Numărul 7 a fost ales pe baza celor 7 corpuri cerești pe care babilonienii le-au observat cu ochiul liber în Cosmos (Soare, Lună, Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn. Numele planetelor au fost date multe secole mai târziu de către romani).
Cine erau babilonienii?
Babilonienii au trăit în Mesopotamia Inferioară, adică zona unde se află în prezent Irak-ul. Ei au fost primii care au observat planetele și mișcarea lor în jurul Soarelui. Conform site-ului discovermagazine.com, ei au ales săptămâna de 7 zile, iar acest lucru a fost făcut oficial de către regele Sargon I al Akkadului în jurul anului 2300 î.Hr. Alte civilizații au ales alte numere. De exemplu, egiptenii aveau săptămâna de 10 zile, iar romanii de 8 zile.
Babilonienii și-au împărțit lunile în 4 săptămâni de câte 7 zile, ultima zi a săptămânii având pentru ei o semnificație religioasă deosebită. Fiind o cultură dominantă în Orientul Apropiat, în special în secolele al VI-lea și al VII-lea î.Hr., multe din conceptele lor (inclusiv ora de 60 de minute) au fost preluate și de alte popoare și au persistat de-a lungul secolelor.
Săptămâna de 7 zile a fost adoptată și de evrei, care au fost cuceriți de babilonieni, dar și de persani sau greci. Alexandru cel Mare a răspândit cultura greacă și, prin urmare și săptămâna de 7 zile până departe în India. Câteva secole mai târziu, când romanii au cucerit teritoriile lui Alexandru cel Mare, au trecut și ei, în cele din urmă, de la săptămâna de 8 zile la cea de 7 zile. În 321 d.Hr, împăratul Constantin a decretat oficial că săptămâna romană este de 7 zile, iar duminica este sărbătoare publică.
Câte săptămâni sunt într-un an?
Într-un an sunt 365 de zile. Dacă împărțim 365 la 7 zile câte sunt într-o săptămână, ne dau 52.14 săptămâni. Prin urmare, conform acestui calcul matematic extrem de simplu, aflăm câte săptămâni are un an! Într-un an bisect, care are 366 de zile sunt tot 52 de săptămâni în total, deoarece 366: 7= 52.28 de săptămâni!
Iată câte săptămâni sunt în anii următori:
- În 2021 sunt 52 de săptămâni și 1 zi
- În 2022 vor fi 52 de săptămâni și 1 zi
- În 2023 vor fi 52 de săptămâni și 1 zi
- În 2024 (an bisect) vor fi 52 de săptămâni și 2 zile
- În 2025 sunt 52 de săptămâni și 1 zi
- În 2026 vor fi 52 de săptămâni și 1 zi
- În 2027 vor fi 52 de săptămâni și 1 zi
- În 2028 (an bisect) vor fi 52 de săptămâni și 2 zile
De ce sunt 52 de săptămâni, și nu 48?
Dacă pornim calculul invers, și anume înmulțind 4 săptămâni dintr-o lună cu 12 luni într-un an, ne vor da 4x12= 48 de săptămâni. Acest calcul nu este corect deoarece, așa cum am văzut mai sus, într-un an sunt în total 52 de săptămâni, nu 48.
Prin urmare, atunci când calculăm câte săptămâni sunt într-un an, trebuie să ținem cont de faptul că o lună are 4 săptămâni și câteva zile (unele luni au 30 de zile, iar altele 31 de zile), astfel și aceste zile trebuie puse la socoteală!
De ce lunile au zile diferite?
Lunile anului au apărut ca o modalitate de a marca timpul și de a împărți anul în perioade mai scurte. Stabilirea numărului de zile dintr-o lună a avut la bază ciclul Fazelor Lunii. Fazele Lunii sunt formele diferite în care se vede Luna de pe Pământ, în funcție de poziția pe care o au cele 3 astre- Pământul, Soarele și Luna- la un moment dat.
Perioada de repetare a Fazelor Lunii poartă denumirea de Lună sinodică și aceasta are o durată de aproximativ 29,5 zile. Pentru a păstra legătura cu Luna sinodică, anticii au împărțit cele 365 de zile ale anului în luni de 29 și 30 de zile. Ei nu numărau câte săptămâni are un an, ci câte luni sunt într-un an!
Problemele au apărut la romani, deoarece aceștia aveau un calendar de 10 luni, nu 12. În această situație, aproximativ 60 de zile rămâneau la ei nesocotite. Pentru a contabiliza și aceste zile, în jurul anului 700 î.Hr., au fost adăugate în calendarul roman 2 luni: Ianuarie și Februarie.
Numărul zilelor din lună - treburi politice
În anul 46 î.Hr., Iulius Cezar a decretat oficial ca fiecare lună să aibă fie 30, fie 31 de zile, cu excepția lui Februarie, care rămânea cu 29 de zile și câștiga o zi în plus la fiecare patru ani. Luna Quintilis (a șasea lună) a fost redenumită Iulie în onoarea marelui împărat. Mai târziu, Sextilis (a șaptea lună) a devenit Augustus pentru a-l onora pe împăratul Augustus, succesorul lui Iulius Cezar. Pentru că luna lui Iulius avea 31 de zile și cea lui Augustus doar 30 de zile, romanii au stabilit să i se adauge lunii august o zi în plus, astfel încât lunile celor doi împărați să fie egale ca număr (31 de zile). Ziua în plus a fost luată de la Februarie și, de aceea, Februarie a rămas cu doar 28 de zile.
De unde au apărut numele săptămânilor și lunilor?
După ce ai aflat câte săptămâni are un an, de unde a apărut săptămâna de 7 zile și numărul de zile dintr-o lună, descoperă în continuare cine a denumit zilele și lunile anului.
Numele zilelor săptămânii
Zilele săptămânii au fost denumite de romanii antici. Duminica își are originea din latinescul Dominica, care însemna ziua lui Dumnezeu. Popoarele germanice au denumit-o ziua Soarelui (Sun) și așa și-a păstrat numele până astăzi (Sunday în engleză, Sonntag în germană). Luni vine de la Lună, Marți este ziua lui Marte, Miercuri- ziua lui Mercur, Joi- ziua lui Jupiter, Vineri- ziua lui Venus, iar Sâmbătă este ziua lui Saturn.
Numele lunilor din an
Lunile au fost denumite de tot de romani. Martie (Martius) poartă numele lui Marte, zeul războiului, deoarece aceasta a fost luna în care s-au reluat campaniile militare active. Mai (Maius) și iunie (Junius) au fost numite după zeițele Maia și Juno. Se crede că aprilie (Aprilis) provine din latină ”aperio”, care înseamnă „a deschide”, o referire la mugurii care înfloresc (se deschid) primăvara. Restul lunilor au fost pur și simplu numărate. Numele lor originale în latină înseamnă luna a cincea (Quintilis), a șasea (Sextilis), a șaptea (septembrie), a opta (octombrie), a noua (noiembrie) și a zecea (decembrie).
Cele două luni adăugate ulterior la calendar (ianuarie și februarie) au primit nume după Janus, zeul roman al începuturilor și tranzițiilor și după un festival al romanilor Februa, care era o sărbătoare dedicată curățării și spălării rituale de primăvară.
Așadar, acum știi nu doar câte săptămâni are un an, ci și de ce săptămâna are 7 zile, lunile câte 28, 29, 30 sau 31 de zile și cum au apărut numele zilelor săptămânii și lunilor anului. Dacă vrei să afli mai multe informații despre planete și astronomie, citește și: Descoperire uluitoare în astronomie: cercetătorii au localizat 7 planete similare cu Pământul
Urmareste-ne pe Google News
