Sărbătoarea Învierii Domnului este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății și este întâmpinată cu mare veselie și bucurie. Însă perioada de dinaintea Învierii presupune post și rugăciune.
Află când începe postul Paștelui în 2020 și ce tradiții trebuie să respecți în această perioadă!
Când se sărbătorește Paștele în 2020?
În 2020, Sfânta sărbătoare a Paștelui Ortodox va fi pe data de 19 aprilie, iar Paștele Catolic va fi cu o săptămână înainte, pe 12 aprilie. Data sărbătorii se calculează în funcție de echinocțiul de primăvară și de Luna Plină, însă diferența între cele două Biserici se explică prin folosirea de către acestea a două calendare diferite (Biserica Ortodoxă folosește calendarul iulian, iar cea Catolică îl folosește pe cel gregorian).
Conform Wikipedia, data Paștelui s-a stabilit în 325, de către primul consiliu ecumenic întrunit, ca fiind „prima duminică după prima Lună Plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară”. Echinocțiul de primăvară este întotdeauna pe 21 martie, însă data Paștelui variază de la un an la altul, deoarece de mișcarea de revoluție a Lunii în jurul Pământului variază de la un an la altul.
Când începe și cât durează Postul Paștelui?
Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai mare dintre toate sărbătorile creștine și este un mare prilej de bucurie. Însă, înainte de Noaptea Învierii, toți creștinii trebuie să țină post prin rugăciune și pocăință. Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru post dintre toate cele patru mari posturi din an. El este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare și ține 7 săptămâni. În 2020, postul Paștelui începe pe data de 2 martie și ține până pe 18 aprilie.
Sărbătoarea de Lăsata Secului înainte de Postul Paștelui
Pentru că Postul Paștelui este foarte lung, în trecut se obișnuia ca noaptea dinaintea începerii postului să fie o mare sărbătoare, Lăsata Secului. Petrecerea era organizată fie în casă, fie în aer liber, la lumina focului, și participa toată familia, de la cei mai mici la cei mai mari, nași, fini, rude laolaltă. Fiecare aducea câte un plocon și sărutau mâna gazdei, care de obicei era o rudă mai mare sau naș.
În cartea „Sărbătorile la români”, Sim. Fl. Marian spune că tradiția era ca, după ce au petrecut și s-au veselit, toți petrecăreții să mănânce un ou fiert de găină, „ca să le pară postul ce urmează scurt, mic și ușor ca un ou, apoi să fie tari și sănătoși ca oul în tot decursul postului și, cum mănâncă oul de iute, așa să treacă și postul de iute”.
În unele sate, era datină ca toți cei din casă să mănânce din același ou și, în timp ce-l mâncau, să zică: „Oușor, oușor / Să-mi pară postul ușor!”
Ce nu ai voie să faci în Postul Paștelui?
În ceea ce privește mâncarea, Biserica Ortodoxă recomandă ajunare totală în primele zile din prima săptămână. Pentru cei care nu pot să țină un post complet, se recomandă ajunare până seara, iar dacă se poate, hrănirea doar cu pâine și apă. Această abținere de la mâncare este recomandată să fie făcută și în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vineri și sâmbătă) din Săptămâna Sfintelor Patimi.
În ziua de miercuri din Săptămâna Mare se ajunează până seara, după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite, când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor este dezlegare la pește.
Postul nu presupune doar abținere de la mâncare, ci și un post din punct de vedere spiritual. Prin urmare, pe toată perioada Postului nu se fac nunți și botezuri sau orice alt tip de petrecere. În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Trebuie să spui rugăciuni și să te înfrânezi de la răutăți, mânie, pofte, clevetire și minciună, pentru că postul înseamnă milostenie, smerenie și curățirea de păcate.
Dacă vrei să ții post, îți recomandăm câteva rețete cu soia, cu paste sau chiar prăjituri de post.
Urmareste-ne pe Google News
