Sărbătorile de iarnă la români: care tradiții se mai respectă din vechime și care nu

Redactor Raluca Margean

Sărbătorile de iarnă nu sunt considerate doar Crăciunul și Anul Nou. Conform tradițiilor străvechi, sărbătorile care celebrează venirea iernii încep cu data de 30 noiembrie, în ziua de Sfântul Andrei și țin până pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul. Aceste sărbători au o încărcătură spirituală deosebit de puternică și reprezintă un prilej de bucurie și veselie pentru poporul român. În această perioadă sunt obiceiuri și tradiții strămoșești foarte frumoase care, din păcate, încep treptat să se piardă în unele zone ale țării. Află din acest articol mai multe informații despre sărbătorile de iarnă la români!

Ce sunt sărbătorile de iarnă?

Familie strânsă în jurul bradului de Crăciun

Sărbătorile de iarnă înseamnă un șir de datini și obiceiuri străvechi, care sunt strâns legate de sărbătorile creștine din anotimpul cel mai rece. Sărbătorile de iarnă se celebrează prin anumite ceremonii care au apărut ca urmare a  superstițiilor poporului român. Unele datini au fost păstrate de-a lungul timpului, însă altele s-au pierdut în negura timpului, fiind înlocuite de alte tradiții vestice, mult mai comerciale.  

Când vin și cât durează sărbătorile de iarnă?

Sărbătorile de iarnă încep în 30 noiembrie, odată cu Sfântul Andrei și se termină după Bobotează, în 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul. Principalele zile din calendarul ortodox pe care le sărbătoresc românii an de an în sezonul rece, încă din timpuri strămoșești, sunt:

  • 30 noiembrie- sărbătoarea de Sfântul Andrei

Considerat protectorul neamului românesc, Sfântul Andrei este unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți din ortodoxie. El este fratele Sfântului Apostol Petru și cei doi, au fost fiii unui pescar din Galilea, Iona. Se spune că Andrei este ”cel dintâi chemat” apostol al lui Iisus. El L-a însoțit pe Domnul Nostru Iisus Hristos în Țara Sfântă, însă a propovăduit cuvântul lui Dumnezeu prin multe țări.

A început să predice Evanghelia în Asia Mică, apoi a venit în spațiul dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat și pe strămoșii noștri, geto-dacii. Sfântul Andrei a sfârșit pe cruce, la fel ca Mântuitorul, însă considerând nedemn să fie răstignit la Hristos, a cerut să sfârșească pe o cruce în formă de X. Fiind una dintre cele mai importante sărbători de iarnă, de Sfântul Andrei sunt multe tradiții și obiceiuri.

  • 6 decembrie – Sfântul Nicolae

Cunoscut sub denumirea de Moș Nicolae, el este protectorul copiilor și săracilor, al marinarilor, brutarilor și femeilor nemăritate. Sfântul Nicolae a fost un episcop. Născut într-o familie bogată, în zona asiatică a Turciei de astăzi, se spune că Nicolae a salvat de la prostituţie 3 surori foarte sărace, a salvat de la naufragiu niște marinari și a înviat un tânăr corăbier care căzuse de pe catarg şi se înecase. De asemenea, se crede că Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi. Legenda spune că Sfântul Nicolae i-a inspirat pe oameni să ofere daruri copiilor și astfel s-a păstrat tradiția de cadouri de Moș Nicolae.

  • 24 decembrie- Ajunul Crăciunului

Imagine cu Moș Crăciun

Aceasta este una dintre cele mai îndrăgite sărbători de iarnă și există mai multe mituri și legende legate de Moș Crăciun. Conform Wikipedia.ro, în România, legenda lui Moș Crăciun a fost spusă de scriitorul și etnologul Romulus Vulcănescu. Acesta îl descrie pe Crăciun ca fiind ciobanul care a refuzat s-o primească pe Fecioara Maria să nască în casa lui. Crăciuneasa, soția lui Crăciun, a primit-o pe Fecioară în grajdul său, fără ca soțul său să afle. Când Crăciun află, îi taie mâinile femeii pentru a-i pedepsi neascultarea. Fecioara Maria i le lipește însă la loc, iar această minune îl schimbă total pe Crăciun. Bărbatul devine creștin, aprinde un foc mare din lemn de brad în curtea lui, joacă în jurul său hora cu toate slugile sale și îi oferă Fecioarei Maria daruri (lapte, caș, urdă, smântână) pentru ea și fiul său.  

  • 25 decembrie – Nașterea Domnului Nostru Iisus Hristos

Crăciunul este cea mai îndrăgită și mai frumoasă dintre toate sărbătorile de iarnă. Este o zi plină de semnificații religioase și se sărbătorește mergând la biserică, cântând colinde și bucurându-te alături de cei dragi.

  • 31 decembrie- Anul Nou

 Noaptea dintre ani este o sărbătoare mult-așteptată. Ea este întâmpinată de români cu focuri de artificii și petreceri alături de prieteni și oameni dragi.

  • 1 ianuarie – Sfântul Vasile

Considerat unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe, Sfântul Vasile s-a remarcat în timpul vieții sale datorită calităților sale spirituale și intelectuale. A fost arhiepiscop, a făcut multe acte de caritate și a scris o serie de cărți teologice. Sărbătoarea de Sfântul Vasile este una dintre cele mai bogate în tradiții și datini dintre sărbătorile de iarnă.

  • 6 ianuarie- Boboteaza

 Boboteaza sau Botezul lui Iisus Hristos reprezintă o mare sărbătoare în calendarul creștin-ortodox. Este ziua sfântă în care Ioan Botezătorul l-a botezat pe Iisus în apele Iordanului. Sfântul Ioan a fost prooroc și este considerat ”înaintemergetorul” lui Iisus. El îndemna credincioșii la pocăință și îi îndemna să se spovedească.

  • 7 ianuarie- Sfântul Ioan Botezătorul

Biserica Creștină îl sărbătorește pe cel care a propovăduit venirea lui Iisus. În ziua de 7 ianuarie își serbează onomastica toți cei care poartă numele de Ioan, Ioana, Ion, Ionuț etc

Tradiții și obiceiuri care se respectă la români de sărbătorile de iarnă

Colindători iarna cu căruța

Când spui sărbători de iarnă, gândul îți zboară automat la colinde, la bradul și cadourile de Crăciun, dar și la petrecerile de Anul Nou și scăldatul în apele reci în ziua de Bobotează. Totuși, există mai multe datini și obiceiuri care se mai păstrează încă în anumite părți ale României, în special în zonele rurale. Iată care sunt principalele tradiții românești de iarnă:

  • Oferirea de cadouri copiilor în noaptea dinspre 5-6 decembrie, de Moș Nicolaie

Dacă până acum copiii primeau dulciuri și fructe în ghetuțele atent lustruite, în ziua de astăzi cei mici primesc și jucării, haine sau alte obiecte, după bugetul fiecărui părinte. Rareori mai primesc copiii nuielușe dacă nu au fost cuminți.

  • Ignatul sau tăierea porcului pe 20 decembrie

Conform obiceiurilor străvechi, una din sărbătorile de iarnă mult așteptate la români era sacrificarea porcului de Crăciun. Acest eveniment se desfășura pe 20 decembrie. Ritualul sacrificării este o practică preistorică, cu ajutorul căreia oamenii alungau spiritele rele.

În 2007, conform legislației europene, nu mai este voie să se facă acest sacrificiu, deoarece se consideră că suferința animalului este prea mare. Cu toate acestea, în unele zone ale țării încă se mai păstrează acest obicei. Tăierea porcului este urmată de pregătirea bucatelor tradiționale.

  • Împodobitul bradului de Crăciun

Acesta este un obicei preluat din vest. Se spune că primul brad împodobit (cu mere) a fost în Strasbourg în 1605. În România, bradul împodobit cu decorațiuni așa cum îl cunoaștem noi acum a fost introdus de către curtea regală Hohenzollern, sosită în Țările Române în 1866.

  • Colindele din Ajunul Crăciunului

Unii români mai pornesc la colindat în seara dinspre 24-25 decembrie, pe la prieteni și rude. Gazdele îi așteaptă cu prăjituri făcute special de sărbătorile de iarnă și cu carafele pline de vin. În orașele mai mari, cu câteva zile înainte de Ajunul Crăciunului se formează cete de colindători care pornesc pe la locuințele oamenilor pentru a primi diverse recompense materiale. De asemenea, de obicei în Biserică se ma pot asculta colinde tradiționale.

  • Jocul moşilor

În Maramureș se mai practică colindarea oamenilor de către colindători deghizaţi cu măşti. Aceștia umblă de Crăciun pentru a ura sănătate şi fericire gazdelor și primesc în schimb colaci, mere și nuci.

  • Anul Nou

Ciocnirea paharelor și confeti de revelion

Confrom vorbelor din bătrâni, în Noaptea dintre ani este bine să ai haine noi și ceva roșu, dacă vrei să fii iubit și să atragi binele în anul care vine. De asemenea, este bine să ai în buzunar bani și boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete și sărăcie. Unii oameni spun că ar trebui să consumi pește, ca să te strecori ușor prin noul an și boabe de struguri, ca să ai noroc. Toată lumea spune că nu este bine să intri în noul an cu datorii.

  • Plugușorul de Sfântul Vasile

În prima zi din an, copiii umblă cu „Sorcova” și „Plugușorul” din casă în casă pentru a ura cunoscuților viață lungă și prosperitate. La sate, colindătorii plesnesc din bice atunci când spun Plugușorul. Pentru a sorcovi, copiii poartă o crenguță din copac împodobită cu flori de hârtie colorată, panglici și un clopoțel. Deși sorcova este un prilej de a ura sănătate și belșug, în unele zone poate fi folosită și ca blestem.

  • Aruncatul Crucii de Bobotează

Sărbătorile de iarnă se încheie odată cu Boboteaza și sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul. La Bobotează sunt sfințite toate apele și este obiceiul ca preotul să arunce crucea în apa sfințită. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi și se spune că cel care va scoate crucea va avea noroc tot anul.

  • Sfințirea caselor de către preot

În unele zone, sfințirea caselor se face înainte de Crăciun, iar în altele, preotul trece din casă în casă pentru a le sfinți după Anul Nou.

Tradiții și obiceiuri care nu se mai țin la români de sărbătorile de iarnă

Ramură de brad cu zăpadă

Multe din tradițiile străvechi ale sărbătorilor de iarnă s-au pierdut. Ele erau legate de superstițiile și credințele populare. Iată câteve obiceiuri care nu se mai țin:

  • Usturoi de Sfântul Andrei. În noaptea de Sfântul Andrei se credea că ies strigoii din morminte și umblă să fure mințile oamenilor și rodul livezilor. Pentru a-I împiedica pe aceștia să intre în gospodăria lor, țăranii își ungeau ușile, ferestrele și grajdurile cu usturoi.
  • Vrăji de Sfântul Andrei. este un moment prielnic pentru pentru farmece de toate felurile, inclusiv vrăji de dragoste.  Se credea că fetele pot să își vadă iubitul în noaptea dinainte de Sfântul Andrei, dacă acestea aprindeau o lumânare la geam și stăteau cu spatele la ea și cu fața la oglindă.
  • Vergelul. Aceasta era o sărbătoare la care participau tinerii necăsătoriți și părinții lor. Ei încercau să prezică viitorul, să vadă ce le rezervă noul an și, mai ales, dacă și cu cine se vor căsători. Vergelul se celebra în noaptea de Anul Nou și era una din sărbătorile de iarnă ale românilor de prin satele din Bucovina și Moldova. Oamenii se strângeau la o gazdă pe care o alegeau cu toții și o anunțau cu câteva zile înainte. Într-un cazan cu apă, cei care doreau să-și cunoască viitorul aruncau câte un obiect personal. Un băiat de 10-13 scotea pe rând câte un obiect și Vergelatorul îi prorocea viitorul legat la ochi, fără să știe cui îi prezice, astfel se făceau multe încurcături ce stârneau hazul celor prezenți. După ce erau oferite toate răspunsurile se adunau toți în jurul cazanulului, îlocuiau apa cu vin și începeau petrecerea.
  • Colindul cu Vasilca. Aceasta era o sărbătoare a țiganilor români și consta în colindatul cu un cap de porc, împodobit cu panglici şi flori. Țiganii mergeau pe la oamenii cu dare de mână ca să primească bacșiș. După terminarea colindatului, ceata se strângea la o cârciumă pentru a petrece.

Informații mai puțin știute despre sărbătorile de iarnă la români

Multe din sărbătorile de iarnă ale românilor își au originea în obiceiuri păgâne, însă ele sunt foarte îndrăgite deoarece reprezintă un bun prilej de a petrece alături de oamenii apropiați. Iată câteva informații mai puțin știute despre sărbătorile de iarnă la români:

  • În zona Banatului, în Ajun de Crăciun, se practică obiceiul “măturatului”. Gazda împrăștie paie prin casă, iar sub paie pune grâu şi porumb. Acestea se lasă până în a doua noapte de Crăciun, iar atunci totul este măturat, pentru ca anul care vine să fie mai îmbelșugat decât anul care a trecut.
  • Tot în Ajun, în Muntenia, femeile de la țară se scoală înainte de ivirea zorilor şi aruncă spre răsărit mâncare păsărilor din curte. Se crede că în acest fel, păsările nu vor mai strica semănăturile din grădină.
  • În noaptea de Sfântul Andrei, fetele nemăritate își putea vedea ursitul într-o fântână. Pentru aceasta, ele coborau în apă o lumânare sfințită de Paște până când flacăra ajungea la nivelul apei. Apoi fetele îl invocau pe sfântul Andrei, rugându-l să le arate imaginea viitorului lor soţ reflectată pe suprafaţa apei din fântână. Există foarte multe obiceiuri pe care le făceau fetele pentru a-și vedea ursitul, însă cel mai cunoscut este dormitul cu busuioc sfințit sub pernă.
  • Magia cu ulcica era o incantație făcută de fetele care doreau să cucerească inima celui iubit. Ele trebuia să întoarcă cu gura în jos o ulcică de lut nouă. Pe fundul acesteia ardeau mocnit 3 cărbuni încinşi, iar până se stingeau cărbunii, tânăra rostea o incantaţie, rotind uşor vasul pentru ca atenţia iubitului să se întoarcă de la alte femei către ea.

Așadar, există foarte multe tradiții și obiceiuri strămoșești care se făceau în zonele rurale, dar care din păcate au pierit.  Unele se mai păstrează încă și, de fiecare datâ când vin sărbătorile de iarnă, oamenii sunt mai veseli și mai bucuroși. Sărbători fericite!

Surse foto: Pexels.com, Pixabay.com

Articolul urmator Tu știi care este numele real al lui Iisus Hristos? Puțini români îl cunosc, dar uite ce semnificatie aparte are

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

4.3 (3)

Vezi cele mai noi video-uri de pe divahair.ro

Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.