Interviu David Sandu: despre targul AUTOR, scoala de bijuterie contemporana si designul de bijuterii

David Sandu are 37 de ani. Dintre care douazeci si patru sunt ani dedicati cu pasiune creatiei de bijuterie. Piesele lucrate de artist sunt o dovada a acestei iubiri si totodata o afacere sustenabila pe o piata unde doar de recent putem discuta despre un inceput.

David Sandu a infiintat o scoala de bijuterie contemporana, din dorinta de a invata pe oricine este interesat cum sa faci bijuterii. Aceasta scoala va fi prezenta la targul AUTOR de la Sala Dalles, pe 16 si 17 aprilie. Si va fi prezenta sub forma unei demonstratii live de creatie, in premiera in Romania. Iar daca necesitatea acestei demonstratii in context nu va este foarte familiara l-am provocat pe David Sandu la un dialog. 1. Cum ati ajuns de la idee la realizarea in fapt a scolii de bijuterie?   Scoala de bijuterie contemporana este un proiect mult amanat.

Si care a ajuns in acest moment la ceea se intampla uneori sa fie "timpul potrivit". Adica la a organiza intr-o matrice sistematica ceea ce se intampla de ceva vreme in atelierul meu. De ceva timp o masa de lucru, doua, sau uneori chiar trei simultan, erau ocupate de oameni care doreau sa invete partea tehnica a facerii bijuteriilor. Si pentru a putea raspunde cu mai mare atentie  si consecventa cererilor celor care doreau sa urmeze un curs, am organizat acest lucru, tot in atelierul meu, ca pe un proiect constant care isi doreste continuitate si crestere. 2. Care este motivatia care determina un designer de nivelul dumnevoastra sa deschida o scoala de bijuterie? Ce anume sperati sa se schimbe vizavi de bijuteria de autor romanesca prin deschiderea acestei scoli? 

Fac acest lucru, in primul rand pentru ca imi place dar si pentru ca mi se cere. Sunt cele doua directii necesare pentru a putea perpetua un proiect. Ceea ce se va intampla mai tarziu, ceea ce vor decide cursantii sa faca cu informatiile si experienta pe care o acumuleaza la cursurile tinute de catre mine, este un lucru in care pot doar sa sper. Sper intr-o crestere a nivelului tehnic care sa sustina partea creativa evidenta si vizibila intre cei interesati sa faca design de bijuterie sau bijuterie de autor. 

3. Avand in vedere ca predati o meserie, nu va este teama ca elevii dumneavostra vor prelua si din stilul bijuteriei pe care o creati ca designer? Cum incurajati cursantii sa 'compuna' propriul demers creativ? 

Este intotdeauna o provocare pentru un profesor sa nu se imprime ca  o reteta in cei carora le preda. Pe de alta parte, bijuteria de autor este un domeniu foarte generos al exprimarii personale si cei care sunt atrasi de a se exprima creativ sunt intotdeauna in cautarea proprii voci. In plus, in aceasta perioada de inceput a scolii, accentul este pus pe latura tehnica. Partea compozitionala si artistica este in mod deliberat tratata ca un aspect secundar, iar temele de curs sint diferite, vin in intimpinarea directiei predilecte a fiecarui cursant. Ceea ce lasa loc din start unui spatiu de exprimare si permite in acelasi timp si o anumita strictete a informatiei tehnice.

4.Este necesara o educatie in design pentru a  deprinde o meserie ca  a dumneavoastra? Dar studiile de specialitate, au un rol catalizator in acest sens?  Cei care aduc cu ei la acest curs pregatirea lor, beneficiaza din partea mea de un raspuns care sa se ridice la nivelul de informatie al fiecaruia.  Nu cred in retete de succes. Am intilnit in cadrul cursului de pana acum artisti  cu  informatie, care au abordat temele cu conformism si oarecare precautie iar, pe de alta parte, oameni cu calificari din cu totul alte domenii care au dovedit o prospetime si claritate a ideilor de invidiat. Cred, de fapt, in forta de iesire la suprafata a ceea ce este autentic si asumat, a ceea ce este profund si natural, in egala masura.

Asa ca studiile complementare bijuteriei sunt importante, insa nu sunt o garantie. De fapt, exista in ceva sau undeva garantia succesului? Asta pentru a va raspunde si eu cu o intrebare!  

5. Care este traiectoria unui absolvent al scolii de bijuterie dupa ce termina cursul? Ce sanse are el sa se poata exprima ca un viitor designer de bijuterie?

Un curs de initiere in tehnicile clasice ale bijuteriei este doar inceputul unui parcurs extrem de ofertant si variat ca deschidere si tematica.Traiectoria pozitiva a unui absolvent de scoala, orice fel de scoala, depinde in cea mai mare masura de dorinta de a continua si a aprofunda informatiile dobandite. Cel mai relevant semn ca un om se inscrie pe lista candidatilor la succes si notorietate profesionala este obtinerea independentei din punct de vedere tehnic. Pe de-o parte intelegerea acestui limbaj, care e tehnica, iar pe de alta parte, in modul cel mai concret, propriul atelier de bijuterie. Altfel nu se poate.Doar daca cochetam in continuare cu amatorismul, si atunci nu mai vorbim despre designeri, vorbim despre oameni cu veleitati artistice. Spre surprinderea celor mai multi, un atelier de bijuterie care sa cuprinda acel strict necesar care iti da voie sa zburzi necenzurat e o investitie de maximum 5000 de euro. Cred ca in decursul a 3 ani, cu totii cheltuim suma asta pe aiureli din care nu se alege nimic. Ce mi se pare extraordinar este faptul ca o investitie de acest fel se poate face treptat, adaugand putin cate putin la "inventarul de scule". De altfel, in timpul cursului, oricine e interesat in a continua pe cont propriu primeste foarte multe informatii si alternative in aceasta directie. Sansele pe care le avem cu totii in afirmarea artistica sunt sustinute, cred eu, si amplificate de intelegerea din interior a aspectului tehnic. Este vocabularul si gramatica de care nu putem face abstractie.

6. Exista sustinere pe piata romaneasca pentru noi designeri de bijuterie contemporana cu patalama ? Ce anume ii face mai speciali in peisajul bijuteriei actuale la noi?

Cu siguranta. Cred chiar, cu riscul de a deranja, ca sustinerea pietei este mai mare decat profesionalismul ofertei.Vad in permanenta idei creative stralucite, ramase la stadiul de ebosa din cauza lipsei de vocabular tehnic. Un pas inainte in acesta directie, a unei mai bune exprimari, cred ca va fi rasplatit din plin de catre piata.

Noua generatie de designeri cred ca beneficiaza de ceea ce noua ne lipseste foarte tare: dezinvoltura. Sansa lor de a se forma, inca de la inceput, intr-o lume conectata la contemporaneitate si care tinde spre normalitate, se reflecta in latura creativa a generatiei noi. Si asta ii face, cu siguranta, speciali.

7. Care ar fi sfatul pe care l-ati  da unui designer aflat la inceput de drum in domeniul bijuteriei de autor? Ce ar fi esential in debutul lui si ce ar trebui sa nu faca la inceputul carierei?

Cred ca acumularea de informatie si experienta este un stadiu foarte important. Si nu ma refer la acea metoda academica clasica, in care nu scoti doua vorbe pana nu au trecut 20 de ani de la primul doctorat. Ma gandesc la un echilibru intre a acumula, a metaboliza si mai apoi a exprima, cu propria voce, o idee. Esential intr-un debut este afirmarea originalitatii si a prospetimii avand o baza teoretica limpede. Chiar daca "incepatorii" sunt tributari maestrilor lor si precedentelor culturale, aceste doua ingrediente dau credit si sansa debutantilor. Ii incurajez pe cei care incep acum sa tina la ideile lor de inceput si sa si le cultive cu atentie. Si mai ales, sa nu se gandeasca prea devreme la cariera lor in domeniu. Sa lase acest aspect pe seama timpului si in grija altora, cel putin un timp.

8. Ce considerati ca lipseste din mediul designului de bijuterie romanesc pentru ca si la noi sa se poata atinge cu adevarat statutul de "piata de bijuterie contemporana de autor"? Si, din alt punct de vedere, ce platforme considerati ca sustin si incurajeaza dezvoltarea acestui domeniu artistic? Aici m-as referi mai larg la piata romaneasca de arta vizuala. Lipsesc multe din aceasta ecuatie. Lipsesc galeriile specializate- observati ca galeriile de arta vand cam "de toate". Lipseste institutia impresarului de arta - cunoasteti un artist roman care are un agent, in Romania? Eu nu cunosc, in afara de Dl. Ion Birladeanu. Exista artisti romani care au agenti sau impresari in alte tari, cu piata structurata, unde arta este in egala masura "marfa" cu valoare de certitudine in sistemul economic.

Bijuteria de autor, vorbind acum la obiect, se bucura de aceeasi atitudine din partea publicului de care se bucura fotografia la inceputul anilor 2000. Adica are un inceput de recunoastere, dar nu este, inca, o piata propriu-zisa. Exista o serie de autori care au o clientela. Asta da. Dar nu putem vorbi despre o piata cata vreme din acest discurs lipsesc galeriile sprecializate, achizitiile pentru investitii pe termen lung si asa mai departe, existenta in muzeele de arta contemporana a unor colectii de bijuterie de autor. Sunt directii spre care trebuie sa ne indreptam si pe care trebuie sa le construim. Si aceasta este, pana la urma, o sansa pe care trebuie sa o valorizam ca atare.

Cel mai consecvent demers in promovarea bijuteriei de autor este fara indoiala tandemul Extins-Autor. Este o platforma a carei structura are toate ingredientele de baza pentru a putea continua si progresa. Si cred ca exista din toate directiile speranta si sustinerea ca acest lucru sa se si intample. O alta componenta importanta este deschiderea pe care presa o are pentru aceasta miscare.

9. Cum puteti "vinde"  intr-o singura idee esentiala importanta faptului ca ati dat startul acestei scoli de bijuterie contemporana?

Pana acum 6 luni exista pentru cei interesati de bijuteria contemporana scuza  ca nu exista o asemenea scoala. Sper ca infiintarea acestei scoli sa fie perceputa ca un instrument real de progres profesional.

Interviul a fost conceput  de echipa Extins Bijuterie Contemporana iar fotografiile cu designerul David Sandu au fost realizate de Dan Piersinaru /Studio 2