Festivalul National al Traditiilor Populare, ajuns la editia a zecea, se va desfasura in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, in perioada 10 - 12 august 2012, avand ca obiective: valorificarea patrimoniului cultural traditional, exprimat prin valorile cotidiene din viata comunitatilor rurale din judetele Arad, Olt si Tulcea, incurajarea tinerei generatii de a cunoaste, insusi, perpetua si a face cunoscute aceste traditii in toata lumea, ele constituind un tezaur al patrimoniului nostru cultural national, marca propriei identitati etno-culturale.
In anul 1999, muzeul sibian a avut posibilitatea de a cunoaste in mod nemijlocit una dintre cele mai importante manifestari pe plan mondial: Smithsonian Folklife Festival, care ii prezenta pe practicantii si purtatorii traditiilor culturale vii. Cand Romania a fost invitata la eveniment valoarea ne-a fost inca o data recunoscuta.
Festivalul National al Traditiilor Populare a debutat in anul 2001 si a devenit o forma complexa de prezervare si incurajare a patrimoniului cultural, atat imaterial cat si material, prin promovarea unor standarde de autenticitate si de excelenta a formelor culturale semnificative.
Organizat in arii programatice distincte, festivalul este o actiune culturala de amploare si a fost conceput ca o manifestare spectaculara interactiva, printr-un dialog direct intre actanti (reprezentanti ai comunitatilor care isi prezinta propriile traditii) si publicul vizitator.
Intreg ciclul de manifestari apare ca o scena de spectacole si activitati vivante, cu ateliere de creatie "in vivo", sustinute de catre creatorii si purtatorii autentici ai culturii populare traditionale contemporane, neprelucrate prin "regizari academice" si nemalformate de interpretari desuete sau de alta natura "estetizanta".
Marca identitatii actantilor o constituie in primul rand portul popular, care trebuie sa respecte originalitatea, specificitatea si valoarea costumului traditional, propriu fiecarei comunitati locale, fiecarei categorii de varsta, de lucru sau de sarbatoare.
Cei aproximativ 200 de participanti-actanti asigura acoperirea sectiunilor tematice din programul Festivalului:
- Arte religioase (traditii legate de practicile religioase)
- Literatura populara (basme, poezie si teatru popular)
- Arte muzicale si coregrafice (interpreti vocali si instrumentali, dans popular)
- Arte plastice traditionale (mestesuguri artistice)
- Arta culinara (meniuri dupa retete traditionale).
Se utilizeaza, ca loc principal de desfasurare a celor trei zile ale Festivalului, Muzeul in aer liber aflat la marginea impadurita a orasului. Avand beneficiul spatiului natural din Dumbrava Sibiului, al patrimoniului muzeal: gospodarii si monumente de creatie tehnica (in care se desfasoara sectiunile: arte plastice, arte mecanice, arte literare), precum si numeroase obiective cu caracter religios (bisericuta de lemn din Bezded - monument muzeal unde se va desfasura sectiunea Arte religioase), social (spatiul din jurul Carciumii din Batrani si al Pavilioanelor de joc va fi destinat sectiunii Arte culinare) sau de spectacol (scena si amfiteatrul in aer liber vor fi locul desfasurarii sectiunilor Arte muzicale si Arte coregrafice), Muzeul ASTRA poate fi considerat locul ideal al desfasurarii acestei manifestari de maxim interes national.
In cele 3 zile ale Festivalului, participantii-actanti vor evolua in fata vizitatorilor, dupa un program desfasurat simultan pentru toate cele 6 sectiuni.
*Arte religioase:
Aradul va fi reprezentat la aceasta sectiune de pictorul Mugurel Dusan cu icoane pictate pe sticla si lemn. Cunoscator al iconografiei, pictorul Mugurel Dusan este totodata si profesor in cadrul Taberei de pictura de la Halmagiu (initiere copii) in cadrul programului „Scoala de Vara" organizat de CCJ Arad.
*Arte literare: in gospodariile transferate in muzeu din zonele de provenienta ale participantilor-actanti se vor afla purtatorii traditiilor orale, povestind scene din viata satului, rememorand obiceiuri de peste an, recitand sau cantand creatii populare, intr-o autentica atmosfera de "sezatoare".
Trupa fara nume a Colegiului Dobrogean Spiru Haret din Tulcea cu piesa Nobilimea provinciala (adaptare dupa Moliere)
*Arte muzicale si coregrafice: grupurile de dansatori si interpreti (vocali si instrumentali) se vor succeda in spectacole desfasurate pe scena de pe lac si/sau in gospodarii.
Aradul va fi reprezentat de Grupul vocal „Sanzienele" acompaniat cu Orchestra traditionala „Rapsozii Zarandului" pe suport CD si coordonat de prof. Marioara Miclea. Grupul Vocal "Sanzienele" activeaza sub egida Centrului Cultural Judetean Arad. In evolutiile sale artistice urmareste promovarea cantecului popular autentic avand un repertoriu bogat ce cuprinde toate genurile vocale prezente in aria folclorica aradeana. Vor fi insotiti de Roxana Suciu, Cosmina Bradean si Madalin Chindris - solisti muzica populara, Daniel Bodnar - clarinet, Augustin Cionca - vioara cu goarna.
Vor fi prezentate si dansuri populare romanesti ale Ansamblului folcloric „Pastratorii traditiei" din Pecica.
Oltul participa cu o delegatie importanta in care se vor regasi creatori si pastratori ai bogatei zestre culturale din trei zone folclorice distincte: Olt, Romanati si Campia Boianului. Judetul Olt va fi reprezentat de mai multi solisti de muzica populara dar si de Grupul vocal „Bujorelul" din Draganesti Olt acompaniat pe suport CD si coordonat de prof. Marghidanu Florian. Vor fi prezentate si dansuri si obiceiuri populare romanesti cu Ansamblurile folclorice „Ghiocelul" din Cezieni, „Junii calusari" din Sarbii Magura, „Martisorul" din Corbu, „Romanati" din Caracal, „Flori de mar" din Curtisoara, „Junii Dobrotesei" din Dobroteasa, Ceata de calusari din Oporelu, Ceata de calusari din Carlogani si Ansamblul Calusaresc „Colelia" din Valcele.
Tulcea participa cu o delegatie in a carei componenta se regasesc adevaratii vectori ai traditiilor populare, ai produselor traditionale specifice satului tulcean. Vor fi prezentate dansuri populare romanesti prin Ansamblul ,,Draguta Silistea" din Turcoaia dar si dansuri ale comunitatilor turca si ucraineana: Ansamblul ,,Tuna" al Uniunii Democrat Turca din Romania si Ansamblul Dunay - Pardina (ucraineni)
*Arte plastice: mesterii si creatorii populari isi vor demonstra abilitatile practice, producand "pe viu", dupa tehnici traditionale, arte-facte autentice. La sectiunea „mestesuguri" vor participa mesteri populari din toate cele trei judete.
Arad
Printre mestesugurile traditionale practicate si azi in judetul Arad se numara si olaritul. Daca odinioara in judet existau numeroase sate specializate in olarit, precum Halmagel, Tarnavita, Halmagiu, Barsa, Ineu, Lipova si Birchis, azi mai functioneaza doar centrul de olari din satul Tarnavita.
Satul Tarnavita este situat la poalele Muntilor Apuseni, intr-o vale inconjurata de dealul Matasul, dealul Halmagelului si dealul Bitii, care il desparte de satul Obarsia, un alt centru de olarit din judetul Hunedoara. Olaritul in satul Tarnavita este unul de veche traditie. Prin anii 1960 in acest sat mic cu 81 de numere de casa, 80% din populatie se ocupa cu olaritul. Fiind principala ocupatie in sat, femeile luau si ele parte activa la aceasta activitate. Cu vremea numarul celor care faceau oale s-a redus, azi continuand sa activeze doar cateva familii. Vasele produse sunt cele traditionale: blide, oale cu o toarta de diferite marimi, ulcioare.
Ceramica de la Tarnavita este o ceramica smaltuita, ornamentica fiind realizata din linii, spirale si
stropi galbeni si verzi pe fond brun.
Stefea Laurian - olar din satul Tarnavita
Perva Constantin - impletitor din nuiele din Ineu
Olt
Mestesugurile traditionale practicate in judetul Olt sunt multe si diferite. Pe Valea Oltetului, de la Calui la Romana-Bals gasim si astazi familii intregi de olari care mai practica mestesugul si care participa la targurile organizate la nivel national si nu numai. Renumele ceramicii de Oboga dar si a oualor incondeiate de Tudor Diaconeasa a depasit de mult granitele Romaniei ajungand in tari europene importante. Familia Ciungulescu, familia Trusca, familia Diaconeasa si alte familii au construit renumele zonei iar lucrari ale acestora se afla in mari muzee ale lumii.
Tesutul si cusutul iilor, realizarea deosebitelor cojoace de Vadastra, ceramica neolitica, sculptura in lemn si os sunt, de asemenea mestesuguri practicate si aduse la rang de arta de mesterii populari olteni.
Liceanu Dumitru - cojocar din Vadastra
Cococi Ionel - realizator de ceramica neagra neolitica de tip Vadastra,
Filip Alexandrina Olguta - creatoare si cusatoare de ii si costume populare
Trusca Stefan - creator si realizator de ceramica de Valea Oltetului
Nitu Constantin - colectionar de arta populara, tesator si realizator de obiecte de podoaba si de cult
Tanase Gheorghe - sculptor in lemn
Voicu Daniela - incondeietor oua.
Tulcea
Prilejuri excelente de socializare, targurile propun si in zilele noastre, ca si in trecut, schimburi de experienta intre specialistii mestesugurilor traditionale, etalarea celor mai reprezentative produse ale fiecaruia, spre bucuria iubitorilor de arta traditionala si a celor care se afla in cautarea unor obiecte de utilitate casnica.
Toader Gheorghe -sculptura lemn
Cristina Toader- sculptura lemn
Carmen-Nicoleta si Ailin Molosag -papusi, artizanat
Alexandru Iulian Ifrim- Instrumente de suflat traditionale, Somova
Ion si Antonica Irimia -sculptura lemn
*Arte culinare: vor fi preparate mancaruri dupa retete traditionale ilustrate prin demonstratiile practice, zilnic intre orele 17.00-19.00.
La bucatariile de campanie se vor pregati preparate traditionale din sudul si nordul judetului Olt: malai in test, painea in test, ciorba acrisoara de praz, fasole cu ciolan, placinta de Vadastra, scoverci; vom gusta si preparate specifice comunitatii turcesti: seberec si imam-bayildi dar si varenechi, minciunele si pirosti (deserturi specific ucrainene) din satul Pardina, aflat in zona deltaica a judetului Tulcea si din comuna Turcoaia, aflata in zona de terasa a judetului Tulcea. Aradul ne va delecta gustul cu painea de Pecica, salamul de Nadlac, branzeturi de Sofronea, placinta cu malai de Turnu, galuste slovacesti.
Va fi, de asemenea, prezentata expozitia „DRUMUL PAINII", o incursiune in lumea bobului de grau, de la insamantare la painea aburinda de pe masa, cu trecere prin toate ritualurile care, de-a lungul vietii, fac in asa fel incat painea este nedespartita de om. Expozitia este realizata de prof. Rada Ilie din Olt.
Festivitatea de deschidere va avea loc vineri, 10 august 2012, orele 1700, pe scena de pe lacul Muzeului in aer Liber. Este un moment simbolic, in care artele se interpatrund , invitand publicul la spectacolele care vor urma in binecunoscutul sat romanesc din Dumbrava Sibiului.
Sambata, 11 august 2012, in cadrul spectacolului, ii vom avea ca invitati speciali pe membrii Ansamblului Junii Cetatii din Rupea, judetul Brasov de la orele 1600.
Festivitatea de inchidere va avea loc duminica, 12 august, incepand cu orele 1700. Prin aceasta valoroasa initiativa, o tara intreaga isi recupereaza si isi prezinta, la scena deschisa, traditiile si o lume intreaga este invitata sa le cunoasca.
Veniti, de vineri pana duminica, 10 - 12 august 2012, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului.
Urmareste-ne pe Google News
