Diabetul insipid, boala Hashimoto, hipotiroidia şi boala Addison provoacă simptome diferite, însă au un numitor comun: dereglări ale sistemului endocrin. De cele mai multe ori, afecţiunile glandelor endocrine nu provoacă durere, aşa că este posibil să nu observi primele semne ale unei boli endrocrine, în timp ce sănătatea organismului tău se degradează treptat.
Află care sunt simptomele care îţi permit să recunoşti cele mai frecvente boli endocrine şi ce poţi face pentru a preveni instalarea lor!
Sete intensă - diabet insipid
Senzaţia constantă de sete, care te poate face să consumi peste 3-4 litri de apă pe zi, cât şi urinarea frecventă, proces în care se elimină 4-5 litri de lichid într-un interval de 24 de ore, pot fi semne ale diabetulului insipid. Spre deosebire de diabetul zaharat, cauzat de incapacitatea pancreasului de a produce suficientă insulină, ceea ce conduce la creşterea concentraţiei de zahăr din sânge, diabetul insipid este cauzat de hormonul vasopresină sau hormonul antidiuretic (ADH).
Secretat la nivelul hipotalamusului, hormonul antidiuretic determină absorbţia apei în organism şi reglează cantitatea de urină excretată. Dezechilibrele vasopresinei se manifestă, în primul rând, prin eliminarea unei cantităţi excesive de urină, ceea ce duce la pierderea unor cantităţi importante de săruri şi nutrimente esenţiale. Deşi pot avea simptome comune, diabetul zaharat şi diabetul insipid pot afecta grupe diferite de organe, aşa că nu amâna vizita la medic pentru un diagnostic diferenţial.
Creştere rapidă în greutate - hipotiroidie
Dacă nu ţi-ai schimbat dieta, dar ai observat o creştere bruscă în greutate, precum şi uscarea excesivă a pielii şi a părului, dereglări menstruale, edeme la nivelul articulaţiilor şi umflarea fetei, constipaţie şi un ritm cardiac scăzut, o posibilă cauză poate fi reprezentată de hipotiroidie, când glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni (T3 şi T4).
Însă nu fiecare persoană afectată de hipotiroidie prezintă întregul spectru de simptome, iar unele indicii pot fi uşor asociate altor afecţiuni: dificultăţile de concentrare, încetinirea gândirii, letargia şi oboseala accentuată și, uneori, chiar depresia pot fi provocate de hipotiroidie. Netratată, hipotiroidia poate duce la obezitate morbidă şi poate creşte riscul unui accident vascular, aşa că nu amâna vizita la cabinetul medicului endocrinolog, pentru a identifica timpuriu disfuncţia glandei tiroide.
Pierderea bruscă în greutate - hipertiroidie
Dacă o creştere bruscă în greutate şi constipaţia cronică pot indica hipotiroidia, scăderea masivă în greutate într-o perioadă scurtă şi un tranzit intestinal accelerat sunt două dintre simptomele hipertiroidiei, caz în care glanda tiroidă secretă prea mulţi hormoni tiroidieni.
Tahicardia, palpitaţiile, aritmiile, exoftalmia, pierderea masei musculare, transpiraţia abundenţă şi unghiile casante sunt alte simptome asociate hiperactivităţii glandei tiroide. Dacă prezinţi vreunul dintre simptomele de mai sus, nu amâna vizita la medic, deoarece complicaţiile hipertiroidismului includ fibrilaţii atriale şi insuficiență cardiacă, două afecţiuni care îţi pot pune viaţa în pericol.
Apariţia guşei - tiroidita Hashimoto
În cazul bolii Hashimoto (guşă limfadenoidă), propriul sistem imunitar atacă glanda tiroidă, rezultând într-o secreţie insuficientă de hormoni tiroidieni. Tiroidita Hashimoto sau tiroidita autoimună poate debuta fără simptome, însă complicaţiile grave includ accidentul vascular cerebral şi infarctul miocardic, aşa că este important să fii atentă la orice modificare.
Pe lângă simptomele clasice are hipotiroidiei, boala Hashimoto poate fi cauza tulburărilor de ciclu menstrual, tahicardiei, îngroşării pielii, schimbărilor bruşte de dispoziţie, durerilor musculare şi articulare şi senzaţiei de sufocare, în cazul în care la nivelul tiroidei există noduli. Trebuie să ştii că boala Hashimoto poate fi depistată şi în etapa asimptomatică, aşa că acordă o atenţie sporită în timpul sarcinii şi în perioadele de stres accentuat, care se numără printre factorii declanşatori ai acestei boli endocrine.
Tensiune mică, hiperpigmentare - boala Addison
Unul dintre dezechilibrele endocrine cele mai rare, dar şi cele mai grave, este reprezentat de boala Addison, cauzată de producţia insuficientă de cortizol a glandelor suprarenale. Astfel, capacitatea organismului de a reacţiona la factorii de stres (infecţii, intervenţii chirurgicale, naştere etc.) este diminuată.
Tuberculoza, cancerul şi virusul HIV se numără printre cauzele care pot duce la declanşarea bolii Addison, iar simptomele prin care poate fi recunoscută includ: pierderea bruscă în greutate, hipoglicemie, scăderea tensiunii arteriale, hiperpigmentarea şi tulburările digestive, dar şi un apetit crescut pentru sare. În ciuda simptomelor specifice, boala poate debuta insidios, fiind descoperită doar în urma unui episod de criză, care se manifestă printr-o scădere bruscă a tensiunii arteriale, în urma căreia pacientul îşi poate pierde viaţa.
Un nivel optim de magneziu este esenţial pentru buna funcţionare a sistemului endocrin, aşa că trebuie să te asiguri că dieta ta include suficiente alimente bogate în acest mineral esenţial.
 |
Pentru a fi sigură că beneficiezi de un aport optim de magneziu, încearcă suplimentul alimentar Ultra Magneziu! Ultra Magneziu este un supliment nutritiv potrivit şi pentru vegani, fiind indicat în special persoanelor cu un stil de viaţă dezordonat, cu vârsta de peste 50 de ani, cât şi celor care suferă de hipertensiune arterială, afecţiuni cardiace, diabet zaharat, osteoporoză, boli psihice sau afecţiuni neuromusculare. Mai mult, magneziul este un real adjuvant şi în episoadele de oboseală cronică, ajutând la restabilirea echilibrului emoţional. |
| Ultra Magneziu, 60 tablete, magazinvavianpharma.ro, 26 de lei |
În ciuda complicaţiilor severe pe care le pot avea, cele mai multe boli endocrine pot fi depistate prin procedee nedureroase, precum analiza sângelui şi ecografii ale glandelor endocrine. Aşadar, nu ai niciun motiv să te temi de vizita la medicul endocrinolog!
Urmareste-ne pe Google News
