Risipa alimentară: ce efecte are și cum o poți combate

Risipa alimentară reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale societății moderne. Zilnic, cantități uriașe de alimente ajung la gunoi, fie din cauza supraproducției, a unor standarde estetice stricte sau a obiceiurilor de consum nesustenabile. În acest articol vom discuta despre ce efecte are risipa alimentară asupra mediului, dar și soluțiile simple prin care o putem combate în viața de zi cu zi.
Cuprins
- Ce înseamnă risipa alimentară
- Semne că faci risipă alimentară
- Ce efecte are risipa alimentară asupra mediului
- Cum combați risipa alimentară
- Cum previi risipa alimentară
Ce înseamnă risipa alimentară
Risipa alimentară se referă la alimentele care, deși ar fi fost bune pentru consum, sunt aruncate de oameni din diverse motive. De exemplu, termenul de ”risipă alimentară” include resturile alimentare din mâncărurile preparate, servite, dar nemâncate, alimentele stricate, culturile agricole necultivate și altele asemenea.
Risipa alimentară poate apărea în orice etapă a lanțului alimentar – de la producție și distribuție până la vânzarea în magazine și consumul casnic.
Alimentele sunt adesea risipite din cauza supraaprovizionării, depozitării necorespunzătoare, tehnicilor de recoltare ineficiente și deficiențelor logistice. De asemenea, standardele stricte de calitate duc adesea la aruncarea alimentelor perfect comestibile pentru că nu îndeplinesc anumite criterii estetice.
De cealaltă parte, obiceiurile de consum joacă un rol semnificativ în risipa de alimente. Multe persoane cumpără mai multe alimente decât au nevoie, nu le consumă până la data de expirare a produselor și astfel ajung să le arunce la gunoi.
Iată câteva statistici îngrijorătoare cu privire la risipa alimentară:
1. Aproximativ 17% din producția mondială de alimente este risipită.
2. Aproximativ 14% din alimentele produse pentru consumul uman nu ajung niciodată la consumatori.
3. Deșeurile alimentare reprezintă 24% din deșeurile depozitelor de gunoi și 22% din deșeurile solide arse.
4. Aproximativ 21% din deșeurile alimentare provin din locuințe și 10% din întreprinderile care interacționează cu consumatorii.
5. Risipirea alimentară globală are un cost economic estimat de aproximativ 1 trilion de dolari anual.
6. Aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră sunt legate de pierderea și risipa de alimente.
7. Aproximativ 40% din întreaga aprovizionare cu alimente din SUA este risipită, înregistrând aproximativ 325 de kilograme de alimente irosite per persoană.
Semne că faci risipă alimentară

Unul dintre cele mai clare semne că faci risipă alimentară este aruncarea frecventă a mâncării. Dacă observi că alimentele din frigider sau din cămară se strică înainte să le consumi, fie ai cumpărat prea mult, fie nu le-ai planificat corect în mesele zilnice. De asemenea, dacă găsești des produse expirate în cămară sau în frigider, înseamnă că nu ești atentă la termenul de valabilitate și la modul în care organizezi cumpărăturile.
Un alt semn al risipei alimentare este gătitul în exces, fără a consuma resturile. Dacă obișnuiești să arunci mâncare gătită în loc să o păstrezi pentru mesele viitoare, este un indicator că nu gestionezi eficient porțiile. De asemenea, dacă refuzi să consumi alimente „imperfecte” – fructe și legume cu mici lovituri sau produse care au depășit termenul de valabilitate minim, dar sunt încă sigure pentru consum – contribui la risipa alimentară fără să îți dai seama.
Ce efecte are risipa alimentară asupra mediului
Risipirea alimentelor are consecințe grave asupra mediului. Ele contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, deoarece alimentele irosite putrezesc în gropile de gunoi și eliberează metan, un gaz cu efect de seră puternic.
De asemenea, risipa alimentară reprezintă o pierdere de resurse utilizate în producția de alimente, cum ar fi apa, pământul, energia, forța de muncă și capitalul.
Din punct de vedere social și economic, risipa alimentară reprezintă o oportunitate ratată de a atenua foamea globală. Exacerbează insecuritatea alimentară, în special în comunitățile sărace, și epuizează resursele, afectând pe toată lumea, de la gospodării individuale până la producătorii de alimente pe scară largă.
Cum combați risipa alimentară
Reducerea risipei alimentare necesită o schimbare de mentalitate și începe cu alegeri mai conștiente la nivel individual, familial și comunitar. De la planificarea cumpărăturilor și depozitarea corectă a alimentelor până la reciclarea inteligentă a resturilor, fiecare gest contează.
Iată câteva sfaturi pentru combaterea risipei alimentară, începând de la producător și apoi la consumatori:
Inovații tehnologice. Progresele tehnologice reduc risipa de alimente prin producerea de ambalaje inovatoare care prelungesc perioada de valabilitate a produselor, aplicații care permit consumatorilor și comercianților cu amănuntul să vândă sau să doneze surplusul de alimente și sisteme îmbunătățite de gestionare a stocurilor în comerțul cu amănuntul și ospitalitatea.
Politici și legi. La nivel global, guvernele implementează diverse politici pentru a reduce risipa alimentară, precum interzicerea aruncării produselor nevândute de către supermarketuri sau stabilirea unor obiective naționale de diminuare a pierderilor alimentare. Reglementările și stimulentele adoptate joacă un rol esențial în promovarea unui sistem alimentar mai sustenabil, încurajând atât producătorii, cât și consumatorii să adopte practici responsabile.
Acțiuni comunitare. La nivel comunitar, diverse organizații și grupuri locale implementează soluții creative, cum ar fi bănci de alimente, inițiative de redistribuire a surplusului alimentar sau campanii de conștientizare. Restaurantele, supermarketurile și producătorii pot colabora pentru a dona alimentele rămase sau a le transforma în produse secundare.
Acțiuni individuale. Fiecare persoană poate contribui prin planificarea atentă a cumpărăturilor, depozitarea corectă a alimentelor, reutilizarea resturilor și donarea surplusului către cei aflați în nevoie.
Cum previi risipa alimentară

Pentru a preveni risipa alimentară, este important ca fiecare persoană să urmeze câteva reguli simple atât la achiziționarea, cât și la depozitarea alimentelor.
De exemplu, este esențial să planificăm din timp meniurile săptămânale și să utilizăm liste de cumpărături. Evitarea achizițiilor impulsive și a cumpărăturilor făcute pe stomacul gol poate reduce semnificativ risipa. De asemenea, este recomandat să cumpărăm cantități exacte și să alegem produse proaspete, verificând textura, mirosul și culoarea acestora. Un aspect important este și cunoașterea diferenței dintre fructele climacterice (care continuă să se coacă după recoltare) și cele non-climacterice (care nu se mai maturizează după ce au fost culese), pentru a le depozita corect și a le consuma la momentul potrivit.
O altă strategie eficientă este reconsiderarea produselor considerate mai puțin atractive, precum fructele și legumele cu forme neregulate, care sunt adesea aruncate. De asemenea, metodele moderne de conservare, precum congelarea și uscarea, pot ajuta la reducerea risipei, având un impact minim asupra valorii nutritive a alimentelor. Produsele uscate și conservate, precum cerealele, fasolea și pastele, ar trebui achiziționate în cantități realiste, în timp ce produsele perisabile, precum lactatele și ouăle, trebuie reaprovizionate doar atunci când sunt aproape consumate. Aceste măsuri simple pot contribui la un consum mai responsabil și la reducerea pierderilor alimentare.
În ceea ce privește depozitarea alimentelor, este recomandat să urmezi metoda „First In, First Out” (Primul intrat, primul ieșit), utilizată inițial în industria alimentară. Aceasta presupune organizarea alimentelor astfel încât produsele mai vechi să fie plasate în față și utilizate primele.
Resturile ar trebui păstrate vizibil și etichetate cu data consumului, având în vedere că majoritatea pot fi consumate în siguranță timp de 3-4 zile. De asemenea, o strategie eficientă este pregătirea imediată a legumelor după cumpărare—spălarea, tocarea și depozitarea lor în recipiente etichetate—pentru a preveni uitarea acestora în frigider.
Depozitarea corectă a produselor este esențială pentru a prelungi prospețimea lor. Multe frigidere moderne sunt dotate cu sertare cu reglaj de umiditate, care pot influența durata de păstrare a fructelor și legumelor. Un nivel scăzut de umiditate este ideal pentru produse precum merele, perele, piersicile și avocado, deoarece previne acumularea de gaz etilenă, care accelerează coacerea.
În schimb, legumele cu frunze verzi, ardeii, morcovii și broccoli ar trebui păstrate în compartimente cu umiditate ridicată pentru a preveni deshidratarea. De asemenea, anumite produse, precum cartofii, ceapa, roșiile și dovleceii de iarnă, trebuie păstrate la temperatura camerei într-un loc uscat.
Nu în ultimul rând, congelarea este o metodă eficientă de prelungire a duratei de viață a alimentelor și evitarea risipei alimentare. Totuși, este important să etichetăm corect datele de depozitare și să verificăm periodic conținutul congelatorului.
În concluzie, abordarea risipei alimentare necesită un efort colectiv din partea persoanelor, companiilor și guvernelor. Dacă înțelegem cauzele și impactul risipei, putem găsi soluții practice pentru a o reduce la minim.



Surse foto: Pexels.com, Pixabay.com
Surse articol: Deliverect.com, Nutritionsource.hsph.harvard.edu