Scutecele lui Iisus, dulcele copilăriei de la țară. Rețeta de post pe care bunicile o împărțeau în Ajunul Crăciunului

Timp de gătire:
Peste 60 minute
Porții:
8-10 porții
Dificultate:
Rețete ușoare
Scutecele lui Iisus, dulcele copilăriei de la țară. Rețeta de post pe care bunicile o împărțeau în Ajunul Crăciunului
Redactor Andreea Baluteanu
Vineri, 20.11.2026

Caracteristici

Ce tradiții frumoase avem! Păcat, dar atât de păcat că pe multe le-am uitat, iar câteva sunt pe punctul de a se pierde și ele în negura neștiinței. Tocmai de aceea, vrem să ne propunem să „scoatem de la naftalină” cât mai multe preparate autentice românești, pentru că sunt de-a dreptul neprețuite. Printre ele se numără și „scutecele lui Iisus”, dulcele copilăriei pentru cei care au avut norocul de a trăi primii ani din viață la țară, botezat cu umor de către strămoșii noștri, dar pregătit cu toată venerația de către bunici.

Are nenumărate nume, așa cum se întâmplă cu deserturile ce vin din moși-strămoși și a căror tradiție rivalizează cu curgerea secolelor. „Scutecelor” li se mai spune turte de Crăciun sau Pelincile Domnului, iar dacă ai avut ocazia să le guști de „la mama acasă”, chiar te invidiem. O rețetă din zona Bucovinei și a Moldovei, „scutecele lui Iisus” au ceva din curățenia vremurilor de altădată, iar odată cu ele sperăm să aducem și noi un strop de neprihănire sărbătorilor Crăciunești de care ne plângem că și-au pierdut farmecul de altădată.

Îți dăm mai jos rețeta de post pregătită din buni străbuni, cu un mic bonus: bloggerii culinari au reușit să descopere și rețeta originală de „scutecele lui Iisus”, cu cânepă, așa cum era ea pregătită de femeile de odinioară! Curios/asă să guști nu doar un desert, ci din sacralitatea unei tradiții, din magia dimineților de Ajun când în casă mirosea a nucă coaptă, iar cei mici îl așteptau pe Moșul cântând colinde și citind basme?

Ce sunt „scutecele lui Iisus”?

Turtele de Crăciun, cunoscute în popor și sub denumirile de „scutecele lui Iisus” sau „Pelincile Domnului”, sunt un desert tradițional de post, cu o istorie de sute de ani, specific mai ales zonei Moldovei. În varianta lor originală, erau pregătite cu julfă, o compoziție obținută din semințe de cânepă măcinate în piuă și apoi fierte. Cu timpul, însă, pe măsură ce cânepa a devenit tot mai greu de procurat, rețeta tradițională a fost modificată, iar semințele au fost înlocuite cu miez de nucă. Odinioară, „scutecele” erau pregătite cu ce aveau oamenii prin ogradă, apoi au fost adaptate din lipsă sau din comoditate, iar acum căutăm să le oferim esența de odinioară. 

La gust, bucătăresele compară scutecele lui Iisus cu nucă cu baclavaua, comparație inspirată de straturile de aluat „răsfățat” cu gustoasa umplutură, însă tot noi avem prima poziție, pentru că turtele românești sunt mai puțin dulci și au o savoare aparte față de mult mai celebrul desert turcesc.

Tradiția preparării lor este păstrată de generații întregi în Moldova și Bucovina, dar nu s-a răspândit și în alte zone ale țării (din păcate pentru ceilalți români). Așa se explică de ce unii români își amintesc cu drag de turtele de Crăciun, drept una dintre bunătățile nelipsite ale copilăriei, în vreme ce alții le descoperă abia acum, cu un pofticios „ce? vreau și eu”. Facem parte din a doua categorie, dar suntem pline de zel!

Ce spune tradiția despre ritualul pregătirii „scutecelor lui Iisus”

Pe vremuri, pregătirea turtelor de Crăciun consta într-un întreg ritual, respectat cu sfințenie de gospodinele din Moldova. Potrivit tradiției, scutecele lui Iisus trebuiau coapte înainte de Ignatul sărbătorit pe 20 decembrie, iar în ziua preparării lor casa trebuia să fie curată și candela aprinsă. Femeile își făceau mai întâi semnul crucii, apoi frământau aluatul și întindeau foile cu mare grijă, așezându-le neapărat pe o pânză albă și curată. Fiecare gest avea o semnificație religioasă, pentru că turtele uscate, care urmau să fie însiropate, simbolizau scutecele în care fusese înfășat Pruncul Iisus, născut într-o iesle. De aici și grija cu care erau pregătite Pelincile Domnului, dintr-o credință mai simplă, poate, dar nu mai puțin profundă ca a noastră și cu siguranță nealterată de îndoielile modernității.

De ce înainte de Ignat, te poți întreba, de ce am insistat cu această precizare? Am găsit explicația pe blogul culinar Savori Urbane. Conform tradiției, turtele nu trebuie musai coapte pe 20 decembrie, pentru că atunci strămoșii noștri sacrificau porcii și astfel scutecele ar fi ieșit „însângerate”. Tot tradiția spune că prima turtă pregătită, numită „turta-vacii”, era pusă deoparte până la Bobotează, când era dată vacilor din gospodărie, în credința că astfel vor produce mai mult lapte.

Dar ritualul nu se încheia odată cu pregătirea desertului. În trecut, turtele de Crăciun erau binecuvântate de preot atunci când acesta trecea pe la casele oamenilor pentru a vesti Nașterea Mântuitorului și abia apoi erau împărțite, în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Potrivit obiceiului, primele care primeau scutecele lui Iisus erau persoanele sărace, tocmai datorită semnificației religioase a preparatului. În dimineața Ajunului, femeile mergeau mai întâi la cimitir, unde aprindeau lumânări și tămâiau mormintele celor dispăruți, apoi împărțeau turtele vecinilor, rudelor și oamenilor nevoiași. Pelincile Domnului, pregătite cu nucă sau cu julfă din semințe de cânepă, erau oferite de pomană alături de prune uscate, nuci, covrigi și sarmale de post, umplute cu ciuperci sau cu păsat din crupe de porumb.

Desertul copilăriei multora dintre noi nu era numai bun de să te lingi pe degete, dar întruchipa și un simbol, un gest de milostenie prin împărțirea bucatelor către cei nevoiași și de pomenire a celor trecuți în neființă. Multe pe care le-am uitat azi...

scutecele lui Iisus, reteta de prajitura pe un platou rotund alaturi de bucati de nuca

Rețetă adaptată pentru „scutecele lui Iisus”

Cum se pregătesc „scutecele lui Iisus” în varianta cu nucă, cea care a înlocuit treptat rețeta tradițională cu julfă? Pentru că desertul necesită puțină răbdare, mai ales când vine vorba despre întinderea și uscarea foilor, e bine să începi pregătirile din timp, astfel încât turtele să aibă răgazul necesar să se înmoaie în sirop. Rețeta de scutecele lui Iisus prezentată mai jos este preluată de pe blogul culinar „Caietul cu Rețete” și îi aparține Violetei Postolache, care explică în detaliu fiecare etapă a preparării, inclusiv micile trucuri de care depinde reușita desertului.

Ingrediente pentru „scutecele lui Iisus”

Pentru aluat:

  • 500 g făină
  • 250 ml apă
  • Un praf de sare

Pentru sirop:

  • 1 l apă
  • 300 g zahăr
  • Esență de rom

Pentru umplutură:

  • 1 kg miez de nucă
  • 300 g zahăr
  • 1 linguriță coajă rasă de lămâie
  • 1 linguriță coajă rasă de portocală

Mod de preparare

1. Pregătirea aluatului. Din apa călduță, făină și puțină sare se frământă un aluat compact, care nu se lipește de mâini. Este foarte important să fie frământat bine și energic, pentru ca foile să poată fi întinse cât mai subțire. Aluatul se acoperă cu un prosop curat și se lasă la „odihnit” timp de 30 de minute.

2. Împărțirea aluatului. După ce a stat frumos deoparte și i s-a permis „să vadă și el lumina creației” ca la carte, aluatul se împarte în 16 bucăți aproximativ egale, fiecare de circa 50 g, care se modelează sub formă de biluțe.

3. Întinderea foilor. Pe o suprafață de lucru bine presărată cu făină, fiecare biluță se întinde cu sucitorul până se obține o foaie cu diametrul de aproximativ 28–30 cm. Foile trebuie să fie extrem de subțiri, aproape ca o coală de hârtie. După întindere, se scutură de excesul de făină și se așază deoparte. 

4. Coacerea turtelor. În mod tradițional, foile se coc pe plită, dar în rețeta citată de noi s-a folosit o tablă groasă de inox. În lipsa acesteia, se poate utiliza o cratiță de tuci sau o tavă mai veche, important e să folosești ceva cât mai „vechi”, cu o „amprentă a timpului”, pentru acel gust tradițional. Desigur, nu o să te certe nimeni dacă faci turtele în cuptorul tău electric, căci fiecare urmează tradiția după putințe, nu? Turtele se coc pe ambele părți, până devin tari și casante. Este posibil să se „încovoaie” în timpul coacerii, însă nu trebuie să te îngrijoreze acest lucru, deoarece își vor reveni după însiropare. Promitem!

5. Uscarea foilor. Turtele coapte se așază una peste cealaltă, formând un turnuleț al gustului din străbuni, apoi se acoperă și se păstrează într-o cameră bine aerisită, pentru a se usca. Nu este recomandată păstrarea lor în bucătărie, deoarece aburii formați în timpul gătitului încetinesc uscarea. Acest pas este esențial: dacă foile nu sunt bine uscate, nu vor absorbi siropul corespunzător. Pe de altă parte, nu te stresa prea tare dacă unele se crapă sau se rup în timpul manipulării, pentru că pot fi folosite fără probleme. O să le lipească umplutura, vei vedea. 

6. Pregătirea umpluturii. Miezul de nucă se introduce pentru scurt timp în cuptor, pentru a se usca bine, apoi se macină și se amestecă cu zahărul, coaja rasă de lămâie și cea de portocală. Atenție însă la citrice: nu toate au coaja potrivită pentru consum, multe sunt tratate, așa că e recomandat să cumperi lămâi și portocale bio, pe a căror etichetă este specificat că au coaja netratată și comestibilă. Pentru că aceste fructe nu rezistă mult timp la păstrare și pot mucegăi repede, coaja poate fi rasă dinainte și păstrată într-un pahar, acoperită cu zahăr, la frigider, după obiceiul gospodinelor de odinioară.

7. Prepararea siropului. Apa se fierbe împreună cu zahărul, apoi se adaugă esența de rom. Zahărul poate fi înlocuit cu miere de albine, dar în acest caz mierea se adaugă abia după ce apa a fiert. Siropul se toarnă într-un vas puțin mai mare decât foile de turtă. Pentru ca acestea să se înmoaie bine, lichidul trebuie să fie cald, chiar fierbinte, dar la o temperatură care să permită manipularea fără arsuri.

8. Însiroparea și asamblarea. Foile se introduc pe rând în sirop, cu grijă, pe ambele părți, până se înmoaie complet și deja începe să îți lase gura apă. Dacă se rup, nu te teme, poți aduna bucățile împreună, iar după porționare nici nu se va observa diferența. Fiecare foaie însiropată se așază pe platou și se acoperă cu umplutură de nucă, continuându-se alternarea straturilor până la epuizarea foilor și a umpluturii. Ultimul strat trebuie să fie neapărat de nucă, pentru a împiedica uscarea foii de deasupra.

9. „Odihna”. Platoul cu turte se acoperă și se păstrează într-o cameră răcoroasă, timp de cel puțin o zi. În acest interval, foile absorb siropul și se înmoaie suficient pentru a putea fi tăiate, iar scutecele lui Iisus se fac magic de bune. 

10. Porționarea și împărțirea turtelor. Înainte de tăiere, se pot îndepărta marginile de jur împrejur, atât pentru factorul estetic, cât și pentru că nu sunt la fel de „îmbibate” în sirop. Nu arunca marginile, copiii le vor adora. După aceea, urmează ritualul împărțirii, pe 24 decembrie, sau ce ritual decizi să ții tu. 

Varianta tradițională, cu cânepă, a „scutecelor lui Iisus”

Cum se pregăteau „scutecele lui Iisus” „pe vremuri”? Rețeta originală includea julfă, o pastă dulce, ușor verzuie, pentru care gospodinele fierbeau și pisau semințele de cânepă cu multă răbdare. Astăzi, puține persoane mai cunosc întregul proces de preparare, iar altele, chiar dacă l-au învățat de la bunici, nu mai au timpul necesar să îl respecte. Din fericire, semințele de cânepă pot fi cumpărate gata decorticate din magazinele naturiste, ceea ce simplifică mult pregătirea acestui desert de post. Rețeta de scutece ale lui Iisus cu julfă, prezentată mai jos,  a fost inspirată de preparatele Ginei Bradea („Poftă Bună” cu Gina Bradea) și de pe Savori Urbane.

Spre deosebire de umplutura cu nucă, julfa necesită fierbere, iar secretul constă în recuperarea compoziției care se adună la suprafața lichidului, sub forma unei spume închegate. Aceasta va fi transformată mai târziu în crema care se așterne cu grijă între foile de turtă deja înmuiate în sirop. În funcție de tradiția gospodăriei, semințele pot fi folosite crude sau ușor prăjite, iar crema poate fi aromatizată cu lămâie, portocală ori rom. Vezi mai jos detalii!

Ingrediente pentru julfă

300 g semințe de cânepă, de preferat decorticate
150 g zahăr
300 ml apă
Coajă rasă de lămâie, după preferință
Coajă rasă de portocală, după preferință
Rom, după preferință

Cantitățile sunt pentru umplutura cu julfă. Se folosesc separat foile de turtă și siropul pentru înmuierea acestora, pregătite după rețeta prezentată anterior.

Mod de preparare

1. Pregătirea semințelor de cânepă. Semințele se prăjesc ușor în cuptor, apoi se lasă să se răcească. Prăjirea nu este obligatorie, deoarece pot fi folosite și crude, însă prin prăjire capătă un alt gust, știi ce zicem?

2. Măcinarea semințelor. După răcire, semințele se pisează într-o piuă, așa cum procedau gospodinele de odinioară. Dacă nu ai piuă, poți folosi o râșniță sau chiar un robot de bucătărie.

3. Fierberea julfei. Se pun la fiert cei 300 ml de apă împreună cu zahărul. Când lichidul începe să clocotească, se adaugă semințele de cânepă pisate. Compoziția se lasă să fiarbă puțin, până începe să se îngroașe, iar la suprafață se adună o spumă consistentă; adun-o cu grijă, pentru că se folosește drept umplutură pentru turte.

Ai mai mult timp la dispoziție? Uite și o altă metodă tradițională de obținere a julfei.

  1. Pregătirea. Semințele pisate pot fi împărțite în patru vase, peste care se toarnă apă încălzită. Se amestecă bine, până se obține un lichid asemănător laptelui. Acesta se strecoară și se pune din nou la fiert, până începe să clocotească. La suprafață se formează o spumă închegată, care reprezintă crema de julfă, și care poate fi îndulcită după gust.
  2. Aromatizarea cremei. În julfă se pot adăuga coajă rasă de lămâie, coajă de portocală sau rom, în funcție de preferințe. Compoziția se lasă apoi să se răcească puțin, până devine călduță.
  3. Umplerea turtelor. Foile de turtă, înmuiate în prealabil în sirop, se așază una peste cealaltă, iar între ele se întinde câte puțină julfă, asemenea unei creme. Operațiunea se repetă până când sunt folosite toate foile și întreaga umplutură.

Ulterior, poți repeta pașii de la rețeta de mai sus, mândrindu-te că ai respectat însă întrutotul tradiția!

Vezi mai jos și o rețetă pentru magnificele „scutece ale lui Iisus” de la Jamila Cuisine! 

Tips and tricks adunate de la bloggerii culinari din România pentru „scutecele lui Iisus”

Vezi mai jos ce secrete îți vor asigura „gloria absolută”!

  • Coace foile cu 7–10 zile înainte de Crăciun. Astfel, vor avea timp să se usuce foarte bine și să devină fantastic de crocante.
  • Întinde aluatul cât mai subțire, până la aproximativ 1 mm. Foile trebuie să semene cu o coală de hârtie, pentru a deveni crocante după coacere.
  • Lasă aluatul să se odihnească cu răbdare. Acesta trebuie să fie moale și nelipicios, așa că, după ce îl scoți din castron, învelește-l în folie de plastic și lasă-l 10 minute pe masa de bucătărie, apoi împarte-l în patru părți, pentru a-l putea întinde mai ușor.
  • Însiropează turtele cu cel puțin 24 de ore înainte de servire. Ideal este să stea la rece 2–3 zile, pentru a se înmuia corespunzător.
  • Nu arunca marginile rămase de la foi! Acestea pot fi coapte separat, apoi însiropate și umplute cu nucă, la fel ca restul turtelor.

La final, ne mai rămâne o singură întrebare: să ridice mâna sus cine are de gând să pregătească de acest Crăciun (sau mai devreme, de ce nu?) minunatele scutece ale lui Iisus!

Surse foto: Captură video Youtube, AI, Facebook

Surse articol: pofta-buna.com, caietulcuretete.com, savoriurbane.com/, turistprinromania.com/

Articolul urmator »
Secretul Corneliei Rednic pentru cele mai pufoase gogoși. „Se face maiaua din laptele călduț"
Secretul Corneliei Rednic pentru cele mai pufoase gogoși. „Se face maiaua din laptele călduț"
Ramona Jurubita | Joi, 18.12.2025
Incepe quiz
Fă testul acesta și, la finalul lui, o să afli dacă ești făcută să trăiești la țară sau la oraș
Fă testul acesta și, la finalul lui, o să afli dacă ești făcută să trăiești la țară sau la oraș

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Alte subiecte care te-ar putea interesa
Pâine de linte, proteică și delicioasă
Andreea Baluteanu | Vineri, 25.09.2026
Saag Paneer: rețeta simplă și delicioasă
Andreea Baluteanu | Miercuri, 03.06.2026

Ne găsești pe