Uneori, atunci când iubești o persoană până în punctul în care simți că ți se taie respirația doar dacă stai în preajma ei, este aproape insuportabil să te gândești că acea persoană ar putea fi capabilă să te rănească vreodată. Până când vine acea zi...
Știu, este trist, dar adevărat. Nu toate poveștile de iubire durează până la finalul vieții. Momentul în care omul adorat începe să te rănească vine fără un semn de avertizare. Deși, dacă ai fi atent/ă întotdeauna la detalii, poate ai observa că faptele sale ți-ar putea ridica anumite semne de întrebare. Este posibil ca tu să fi fost orbit/ă de iubire și să nu fi observat semnalele de alarmă. De asemenea, se poate ca tu să le fi observat, dar să fi făcut tot posibilul pentru a le ignora. Iar când îți dai seama că ai greșit, un plâns greu îți inundă sufletul.
Experimentezi o durere care pare aproape fizică, deși nu poți începe să înțelegi unde începe și unde se termină. Îți consumă întregul corp, gândurile, timpul, proiectele. Aproape că nu mai ești în stare de nimic și tot ce vrei este să îți plângi suferința. Așa se întâmplă în cele mai multe dintre cazuri, mai ales când o relație este formată din doi oameni care nu iubesc la fel. Unul este îndrăgostit orbește, iar celălalt este detașat complet.
Ce îți rămâne de făcut? Încerci să te concentrezi pe responsabilități, încerci să te comporți normal. Dacă știi cum să îți pui un zâmbet pe chip în prezența altora, îi vei face pe toți să creadă că nu este nimic în neregulă cu tine.
Iată: 6 lucruri pe care nu trebuie sa le faci dupa o despartire
Dar adevărul din spatele zâmbetului tău larg aste altul... nu poți simți nimic și, în același timp, simți o durere profundă, care nu se poate compara cu nimic altceva. Este normal să vrei să-ți împărtășești durerea, dar să nu găsești niciun cuvânt potrivit. De asemenea, este normal să crezi că nimeni nu ar putea să te înțeleagă. Uneori chiar decizi să vorbești, dar te simți atât de înjosit/ă de durerea pe care ți-ai permis să o simți, încât te hotărăști să nu o faci.
Când te rănește persoana iubită ai parte de o mulțime de emoții pe care nu știi cum să le exprimi. Ai sentimentul că ai putea izbucni în lacrimi în orice moment și, în același timp, ai puterea să te stăpânești.
Oricât ai vrea, nu poți da timpul înapoi, iar acțiunile deja făcute nu pot fi anulate. Ești forțat/ă de context să mergi mai departe, să trăiești viața pe care ai primit-o, chiar dacă simți că o parte din tine a dispărut pentru totdeauna.
Plecarea jumătății tale îți poate rupe inima. Dar dacă era jumătatea greșită? Într-un târziu vei conștientiza că ai suferit pentru cineva care nu te merita.
Dar până atunci preferi să plângi și să tânjești după momentele din trecut. Încerci și nu reușești să te ierți. Știi că a fost vina ta că ți-ai legat toată existența de un om și că nu trebuia să faci asta. Speri cu toată puterea care ți-a mai rămas că toate acestea vor dispărea la un moment dat. Că îți vei reveni și că vei fi din nou ca înainte. Că zâmbetul tău va fi sincer și că nu va mai ascunde așa de multă durere.
Ca în cazul oricărei alte pierderi, și de această dată apare o perioadă de doliu pe care trebuie să o respecți. Este intervalul în care aștepți și speri la ziua în care te vei trezi fără să îți mai simți sufletul încărcat. Despărțirea lasă urme adânci, dar vei învăța să trăiești cu ele. Aștepți clipa în care inima ta va fi liberă și liniștită. Dar până atunci... poți doar să plângi în miez de noapte, departe de ochii tuturor și să aștepți zile mai bune.
Și ele vor veni – cu siguranță vor veni. Nu trebuie să îți pierzi speranța! Oricâtă durere ai simți acum, timpul o va înlocui cu mângâiere și alinare.
Acest articol este o adaptare a celui publicat pe Collective.
Citește și: Ca să ții un om lângă tine, trebuie să înveți să îi dai drumul
Urmareste-ne pe Google News
