„12 ani am trăit un calvar cu un musulman. Mă rugam la Dumnezeu să meargă mai repede la muncă. Dacă nu fugeam, mă aduceau moartă..."
În spatele unor povești de dragoste care par desprinse din filme se pot ascunde adevărate coșmaruri. O femeie din Republica Moldova a vorbit deschis despre cei 12 ani în care spune că a trăit într-o relație toxică și violentă alături de fostul ei soț, un bărbat de origine musulmană cunoscut în tinerețe, pe când acesta studia Medicina la Chișinău. Femeia mărturisește că la început s-a simțit iubită, protejată și apreciată, însă după căsătorie totul s-a transformat într-un calvar pe care cu greu a reușit să îl depășească.
Astăzi, Olga vorbește despre experiența ei cu lacrimi în ochi și recunoaște că ani la rând a trăit cu frică, umilință și sentimentul că își pierde identitatea. Spune că a avut inclusiv gânduri de suicid și că ajunsese să se roage ca soțul ei să plece mai repede la muncă doar pentru a avea câteva ore de liniște. Femeia susține că, dacă nu ar fi găsit puterea să fugă din acea relație, nu ar mai fi fost în viață.
Povestea ei începe însă complet diferit. Olga provine dintr-o familie unită, din satul Temeleuț, raionul Călărași, și spune că a crescut într-o casă în care iubirea, respectul și sprijinul reciproc erau firești. Tocmai de aceea, când l-a cunoscut pe cel care avea să îi devină soț, a crezut că și-a găsit sufletul pereche. Bărbatul o răsfăța cu flori, cadouri și vorbe frumoase, iar ea era convinsă că va avea parte de „o viață de vis”. În timp, însă, a înțeles că multe dintre gesturile lui făceau parte dintr-un plan bine calculat prin care încerca să o controleze și să o transforme într-o victimă dependentă de el.
„La început mă făcea să mă simt ca o prințesă”
La începutul relației, Olga spune că a fost cucerită complet de comportamentul atent și de modul în care fostul ei soț știa să o facă să se simtă specială. Tânăra era convinsă că și-a găsit omul potrivit și că urmează să aibă o familie fericită. Privind acum în urmă, spune că realizează că multe dintre gesturile lui făceau parte dintr-un joc de seducție și control foarte bine calculat.
„Foarte ușor m-a cucerit. Ei cortează diferit. Au un plan bine pus la punct și prin diverse comportamente, flori, cadouri și vorbe foarte frumoase te fac să ai impresia că ești prințesă. Aveau un comportament foarte frumos față de femei. Eu nu înțelegeam atunci că multe dintre gesturile lui erau doar metode de a mă face să mă îndrăgostesc și să cred că este bărbatul perfect pentru mine.”
„Îmi spunea că în Israel mă așteaptă o viață total diferită și frumoasă. Îmi zicea că femeile sunt răsfățate, că nu trebuie să muncească și că toate responsabilitățile le are soțul. Îmi spunea că eu doar o să iau bani, o să merg să îi cheltui și că nu o să am nicio grijă pe lume. Eu chiar am crezut că o să am liniște și pace.”
Relația în care gelozia a devenit control
Femeia spune că primele semne de gelozie și posesivitate au apărut încă din perioada în care erau doar iubiți. La acel moment însă, ea interpreta reacțiile lui ca fiind dovezi de iubire și grijă. În realitate, totul avea să se transforme treptat într-un control sufocant asupra fiecărui pas pe care îl făcea.
„Eram la Parcul Botanic și un băiat se uita foarte intens la mine. El a început să strige la acel băiat: «Și te holbezi la ea?». După aceea a mers și a discutat cu el, iar apoi mi-a spus să plecăm repede din parc pentru că ar putea veni poliția. Atunci am înțeles că este o persoană foarte geloasă și posesivă, dar am încercat să ignor lucrul acesta.”
„El mă întreba permanent unde sunt, cu cine sunt, dacă am ajuns bine. Eu credeam că poartă grijă de mine și că mă iubește foarte mult. Acum îmi dau seama că era doar o metodă de a mă controla în permanență. Nu vedeam atunci semnele reale și nu înțelegeam că deja devenisem victima lui.”
„Mă lovea ca pe un sac de box”
După căsătorie și mutarea în Israel, Olga spune că viața ei s-a schimbat complet. Violențele au început să apară tot mai des, iar femeia mărturisește că trăia într-o stare continuă de frică. Spune că fostul ei soț devenea extrem de agresiv și că ajunsese să suporte bătăi cumplite și umilințe aproape zilnic.
„A venit foarte înfuriat asupra mea și a început să mă lovească atât de tare pe spate și în cap. Stăteam asupra copilului și nu l-a interesat. Mă lovea ca pe un sac de box. Nu conta că lovea în burtă, în față sau în spate, unde nimerea acolo lovea și cu picioarele.”
„Mi-a rupt nasul, coastele. Eu mi-am pierdut și vederea în urma unei bătăi. Tot ce nu îi mergea lui era vina mea. Îmi spunea că se uită la femeile de pe stradă și că are mai mare plăcere să se uite la ele decât la mine. Mă jignea în ultimul hal și mă făcea «scroafă», «urâtă», «slăbănoagă».”
Viața în Israel, complet diferită de ce i s-a promis
Olga spune că după ce a ajuns în Israel și-a dat seama că realitatea era cu totul alta față de imaginea frumoasă pe care fostul ei soț i-o prezentase înainte de căsătorie. Femeia susține că libertatea ei a început să dispară treptat și că a ajuns să trăiască într-un mediu extrem de strict și apăsător.
„Femeile nu au voie nici după pragul ușii să iasă afară. Totul era controlat. Unde merg, cu cine vorbesc, ce fac. Eu nu înțelegeam la început cât de important este pentru ei ca femeia să respecte absolut toate regulile lor și să fie supusă.”
„Surorile mele mi-au spus înainte de căsătorie că știu femei care au ajuns să fie bătute și care nu au mai putut pleca de acolo după ce au făcut copii. Mi-au spus să mă gândesc foarte bine înainte să merg. Dar eu eram convinsă că mie nu mi se poate întâmpla așa ceva și că omul acesta mă iubește cu adevărat.”
„Aveam gânduri de suicid”
Anii petrecuți în acea relație au afectat-o profund pe Olga, atât fizic, cât și psihic. Femeia spune că ajunsese într-un punct în care nu mai vedea nicio ieșire și că trăia cu senzația că nu va mai scăpa niciodată din acel coșmar. Singurele momente de liniște erau cele în care fostul ei soț pleca de acasă.
„Am avut și gânduri de suicid. Eu eram absolut convinsă că dacă mai rămân acolo, eu mor. Mă rugam la Dumnezeu să meargă mai repede la muncă doar ca să am puțină liniște. Trăiam într-o frică permanentă și nu mai știam cine sunt.”
„Nu voiam să îi îngrijorez pe părinții mei și încercam să ascund tot ce trăiam. Ei mă crescuseră atât de frumos și eu simțeam că i-am dezamăgit prin alegerea făcută. În multe momente simțeam că nu mai am putere și că nimeni nu mă poate ajuta.”
Cum a găsit puterea să fugă
După 12 ani de suferință, Olga spune că a înțeles că singura ei șansă de supraviețuire era să plece. Deși îi era teamă și nu știa ce va urma, femeia a găsit puterea să fugă și să își refacă viața alături de copiii ei. Astăzi spune că încearcă să meargă mai departe și să se vindece după tot ceea ce a trăit.
„Eram ferm convinsă că dacă nu fug, mă aduc moartă. Nu mai exista altă soluție pentru mine. Înțelesesem că dacă mai rămân acolo nu o să mai scap niciodată și că o să îmi pierd viața.”
„Părinții mei mi-au fost alături indiferent de situație. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că îi am și că am avut unde să mă întorc. Astăzi încerc să îmi cresc copiii liniștită și să îmi reconstruiesc viața pas cu pas, chiar dacă traumele prin care am trecut încă mă urmăresc.”
Povestea femeii este una care a impresionat profund și care arată cât de ușor se poate transforma o relație aparent perfectă într-un coșmar greu de imaginat. Dincolo de diferențele culturale sau religioase, Olga spune că cel mai important lucru pe care l-a învățat este că nicio femeie nu trebuie să accepte violența, umilința sau controlul în numele iubirii. Astăzi, încearcă să meargă mai departe și speră ca experiența ei să le dea curaj și altor femei care trăiesc situații asemănătoare să ceară ajutor și să plece înainte să fie prea târziu.
Surse foto: youtube.com
Surse articol: youtube.com
Tags: Stiri Romania
Urmareste-ne pe Google News
