Mi-a fost foarte greu să înțeleg că părinții mei erau afectați de trecerea timpului și că îmbătrâneau... chiar prea repede. Cei doi oameni zdraveni care îmi ștergeau lacrimile înainte de a mă duce la grădiniță au devenit atât de fragili, iar eu cu greu am acceptat asta.
Acceptă-ți părinții și iubește-i exact așa cum sunt ei. Crede-mă, nu ți-aș putea da un sfat mai bun. Îmi aduc aminte momentul în care am început să mă îngrijorez de starea părinților mei. Aveam în jur de 50 de ani și mă puteam declara o femeie activă, veselă și de succes. Am reușit să fac în viață cam tot ce mi-am propus până în acel punct. Aveam o familie minunată, o afacere prosperă și prieteni cu nemiluita. Părea că trăiesc un vis... sau mai bine zis un coșmar. Și ce dacă eram realizată din multe puncte de vedere? Îmi neglijasem părinții pentru un timp îndelungat. Oh, cât regret asta acum....
Au îmbătrânit atât de repede și dramatic, iar eu nu m-am așteptat o secundă la asta. Atunci când am plecat din apartamentul lor, pe la vreo 20 de ani, am luat cu mine și toate speranțele și bucuria acestora. Dar ce era să fac? Trebuia să îmi croiesc propria mea viață. Nu m-am gândit o secundă că a lor va lua sfârșit la un moment dat.
Nu cred că i-am apreciat vreodată la adevărata lor valoare. În facultate, nici nu mă atingeam de mâncarea pe care mi-o trimiteau. Mama mea se chinuia ore întregi să îmi pregătească supa preferată, iar eu lăsam borcanele uitate undeva într-un colț al frigiderului din camera de cămin. Din când în când, atunci când simțeam un miros greu de acreală, îmi aduceam aminte că a venit momentul să le arunc. Eu preferam mâncarea de restaurant, bineînțeles. Când părinții mei au aflat ce se întâmpla cu mâncarea trimisă de ei au fost foarte dezamăgiți. Nu mi-au spus asta, dar am putut să o citesc în ochii lor.
Atunci când i-am vizitat într-o iarnă, am venit cu un cadou superb pentru mama mea. Îi cumpărasem o haină de blană nouă pentru că nu mai suportam să o văd în aia pe care o purta de peste 20 de ani. M-am dus direct la dulapul ei, i-am luat cojocul cel vechi și preferat și l-am aruncat la gunoi, fără să mă gândesc o secundă la sentimentele sale. A fost încântată de cadoul meu, sigur că da, dar asta nu înseamnă că nu a deranjat-o gestul pe care l-am făcut. Chiar și așa, nici măcar atunci nu mi-a zis nimic. Și ghici ce? După ce a murit, m-am dus din nou la dulapul ei și am găsit haina pe care i-o oferisem. Era păstrată foarte bine, protejată cu un sac, nici măcar nu îi tăiase eticheta. Nu o purtase niciodată. Și cum să o poarte, până la urmă? Nici nu îi ascunsesem prețul. Probabil că a deranjat-o că am plătit o sumă atât de mare pentru ea și nu a vrut să riște să strice bunătate de palton.
Știi? Acum regret că i-am aruncat cojocul. Sunt sigură că avea multe amintiri cu el. Regret că nu am vorbit mai mult cu tata și că nu am fost cu el la pescuit de mai multe ori. Regret multe-multe lucruri, dar nu mai pot face nimic pentru a le schimba. Din păcate. Dar tu poți. Ești adult acum și probabil că nu ai prea mult timp liber pentru a-l petrece cu părinții tăi. Cum să ai? Ești atât de ocupat/ă cu propria ta viață încât nici nu-ți dai seama că a lor se scurge încetul cu încetul. Chiar și așa, încă mai ai timp... Și ar trebui să profiți de el din plin, crede-mă. Eu am învățat cinci lucruri importante pe la vreo 50 de ani, dar mi-aș fi dorit să le aflu mai devreme. Vreau să ți le prezint și ție în rândurile de mai jos. Poate te vor ajuta...
Ce trebuie să știi despre părinții tăi mai în vârstă
Nu încerca să schimbi obiceiurile părinților tăi. Chiar crezi că are rost să arunci hainele vechi ale părinților tăi și să le cumperi altele noi? Până la urmă, ei le-au păstrat cu un motiv anume. Poate au amintiri frumoase cu ele sau poate pur și simplu nu s-au putut despărți de ele. Nu trebuie să îi convingi tu să renunțe la obiceiurile lor. Până la urmă, ar putea să o facă și singuri dacă și-ar dori asta.
Nu-ți speria părinții cu cheltuielile tale. Da, ești pe picioarele tale acum, te descurci singur/ă și cu siguranță că părinții tăi se bucură pentru tine. Dacă știi totuși că mama ta și tatăl tău nu suportă să arunce cu banii în stânga și în dreapta atunci când nu este cazul, asigură-te că nu îi bați prea mult la cap cu noile tale achiziții. Chiar și atunci când le cumperi lor ceva, ar trebui să ascunzi prețul sau să tai etichetele. Părinții tăi înțeleg valoarea banului altfel decât tine și de aceea s-ar putea întrista să vadă că ai cheltuit o sumă considerabilă pentru ei. Până la urmă, ei știu mai bine ca oricine cât te-ai chinuit și cât ai muncit pentru acei bani.
Asigură-te că se distrează. Se spune că bătrânii sunt ca niște copii. Din păcate, acest lucru nu este deloc adevărat. Dacă stai să te gândești, fiecare nouă zi a unui copil este despre evoluție, despre învățare. În schimb, toate zilele celor bătrâni vin în declin. Copiii râd de trei sute de ori pe zi... poate chiar mai mult! Părinții tăi cât de des fac asta? Încearcă să le aduci tu un strop de fericire și amuzament în viață de fiecare dată când ai ocazia.
Învață-i pe părinții tăi să folosească rețelele de socializare, dacă este posibil. Da, îți va lua mult timp să faci asta, dar ar trebui să ai răbdare. Cel mai probabil că și ei și-ar dori să-și urmărească filmul preferat pe Netflix sau să citească glume pe Facebook. Plus că îți va fi mult mai ușor să vorbești cu ei prin FaceTime atunci când nu o vei putea face față în față.
Dacă părinții tăi au început de demență, nu încerca să negi sau să ignori acest lucru. Nu este deloc plăcut să vezi că mama ta nu-și mai amintește ce ați vorbit mai devreme, dar este mult mai dureros pentru ea să treacă prin așa ceva. Câtă neputință ar putea simți ea într-un astfel de moment! Încearcă să nu ignori semnele demenței și să le accepți cât de repede poți. Atunci când vorbești cu o persoană care suferă de demență, ai putea să povestești cu aceasta despre evenimente care au avut loc în trecut deoarece memoria de lungă durată funcționează mult mai bine decât cea de scurtă durată.
Acestea sunt cele mai importante cinci lucruri pe care mi-aș fi dorit să le fi știut mai devreme despre părinții mei bătrâni. Sper să te ajute...
Citește și: Soacra mea așteaptă să fie plătită pentru că are grijă de propriul ei nepot
Sursă articol: Cluber
Urmareste-ne pe Google News
