Ce sunt purinele și cum îți pot afecta organismul
Cuprins
- Ce sunt purinele?
- Cum îți afectează organismul purinele
- Alimente bogate în purine
- Alimente cu conținut scăzut de purine
- Cum consumi corect alimente bogate în purine
- Are metoda de a le prepara vreun impact asupra absorbției de purine?
- Cum să minimizezi consumul de purine
Dacă nu ești familiarizat/ă cu subiectul, la întrebarea „ce sunt purinele”, te poți duce cu gândul la un brand de mâncare pentru animale foarte popular, dar să știi că nu este cazul. Nu te îndemnăm să guști din porți pisicii tale ca să ai purine în alimentație, ba dimpotrivă. Vei vedea din rândurile de mai jos că se prea poate să fie necesar să le minimizezi.
Află ce sunt purinele, cum îți pot afecta organismul și care sunt modalitățile să le consumi ca să le reduci efectele adverse și să le multiplici beneficiile! Vezi tot ce trebuie să știi!
Boala serului: cauze, simptome și tratament
Ce sunt purinele?
Purinele sunt compuși chimici naturali extrem de răspândiți în organism și în mediul înconjurător. De fapt, ele se găsesc în celulele tuturor ființelor vii (oameni, animale și plante) deoarece reprezintă o componentă importantă a ADN-ului și ARN-ului, materialul genetic care stochează informațiile necesare funcționării și reproducerii celulelor. Tocmai din acest motiv, nu este posibil și nici necesar să eliminăm complet purinele din alimentație sau din organism.
Există două tipuri de purine: purine endogene și purine exogene. Aproximativ două treimi din purinele din corp sunt endogene, adică sunt produse chiar de organism. Acestea apar în mod natural pe măsură ce celulele îmbătrânesc, mor și sunt înlocuite cu altele noi. Restul provin din alimentație și sunt numite purine exogene. Ele se găsesc în diferite alimente, în special în cele bogate în proteine, precum anumite tipuri de carne, pește, fructe de mare sau drojdie.
Indiferent de sursa lor, purinele sunt metabolizate de organism și transformate într-un produs secundar numit acid uric. Purinele provenite din alimente sunt descompuse în principal la nivelul ficatului, iar acidul uric rezultat ajunge în sânge. În mod normal, aproximativ 90% din acidul uric este reabsorbit și reutilizat de organism, iar restul este eliminat prin urină și materii fecale. Problemele apar atunci când nivelul acidului uric devine prea mare și organismul nu îl mai poate elimina eficient. În aceste situații, se pot forma cristale de acid uric, asociate cu afecțiuni precum guta sau anumite tipuri de pietre la rinichi.
Deși unele alimente conțin cantități mai mari de purine decât altele, este important de reținut că purinele nu sunt „rele” în sine. Ele joacă un rol esențial în funcționarea organismului și fac parte din procese biologice fundamentale. Scopul nu este eliminarea lor completă, ci menținerea unui echilibru sănătos, mai ales în cazul persoanelor care au probleme cu nivelul acidului uric.
Cum îți afectează organismul purinele
Am văzut ce sunt purinele și am înțeles că ele nu sunt nici pe departe periculoase în mod natural. Din contră, purinele fac parte din procese esențiale pentru funcționarea organismului. Atunci când celulele îmbătrânesc și sunt înlocuite cu altele noi, purinele din structura lor sunt descompuse, iar rezultatul final al acestui proces este acidul uric. În condiții normale, formarea acidului uric este perfect firească și chiar benefică. De exemplu, în sânge, acidul uric acționează ca antioxidant și contribuie la protejarea pereților vaselor de sânge împotriva stresului oxidativ.
Problemele apar atunci când organismul produce prea mult acid uric sau nu reușește să îl elimine eficient. Acidul uric provine atât din purinele produse de corp, cât și din cele aduse prin alimentație. În mod normal, cea mai mare parte este filtrată de rinichi și eliminată prin urină. Însă atunci când nivelurile devin prea mari și persistă în timp, apare hiperuricemia: o afecțiune caracterizată prin exces de acid uric în sânge. În aceste situații, acidul uric poate începe să formeze cristale care se depun în articulații sau în rinichi.
Din acest motiv, specialiștii recomandă moderație în consumul alimentelor foarte bogate în purine, mai ales persoanelor predispuse la hiperuricemie, gută sau pietre la rinichi. Nu este nevoie să elimini complet purinele din alimentație, însă un consum excesiv și constant poate crește riscul apariției unor probleme de sănătate.
Acestea fiind spuse, iată, mai jos, riscurile asociate excesului de acid uric!
Gută
Guta este una dintre cele mai cunoscute complicații ale hiperuricemiei. Această formă de artrită apare atunci când cristalele de acid uric se acumulează în articulații, provocând inflamație, durere intensă, roșeață și umflare. Cel mai frecvent sunt afectate articulațiile de la degetele picioarelor, genunchi, glezne, coate sau mâini. În ultimii ani s-a constat o multiplicare a cazurilor de gută, cercetătorii punând acest fapt pe seama prevalenței alimentației occidentale, bogată în purine, și a epidemiei de obezitate.
Pietre la rinichi
Atunci când concentrația de acid uric devine prea mare, acesta se poate cristaliza și la nivelul rinichilor. În timp, se pot forma pietre urinare care provoacă dureri severe, dificultăți la urinare și, în unele cazuri, necesită tratament medical sau intervenție chirurgicală.
Risc crescut de diabet
Mai multe studii au observat o asociere între nivelurile ridicate de acid uric și un risc mai mare de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2. Deși relația exactă este încă studiată, cercetătorii consideră că hiperuricemia poate contribui la apariția rezistenței la insulină și a tulburărilor metabolice.
Tulburări ale metabolismului purinelor la copii
Există și situații rare în care metabolismul purinelor este afectat de anumite cauze încă necunoscute. În astfel de cazuri, mai ales la copii și sugari, pot apărea simptome greu de explicat prin alte cauze, precum anemie, întârzieri de dezvoltare, infecții recurente, epilepsie, probleme neurologice sau dificultăți de mers și vorbire. Deși aceste afecțiuni sunt rare, ele arată cât de important este metabolismul corect al purinelor pentru funcționarea întregului organism.
Alimente bogate în purine
Contează ce sunt purinele (enorm, chiar!), dar parcă mai important e să știm cine le conține, nu?
Purinele se găsesc în mod natural în numeroase alimente, iar pentru majoritatea oamenilor acest lucru nu reprezintă o problemă. Totuși, persoanele care suferă de gută, hiperuricemie sau pietre la rinichi pot beneficia de limitarea alimentelor cu un conținut foarte ridicat de purine. Aceste alimente favorizează producția de acid uric, ceea ce poate contribui la apariția sau agravarea simptomelor.
Vezi mai jos ce se încadrează pe lista de „bogate în purine!”
Organele și măruntaiele
Ficatul, rinichii și alte organe sunt printre cele mai concentrate surse de purine din alimentație. Deși sunt bogate în vitamine și minerale, ele pot crește semnificativ nivelul acidului uric și sunt adesea primele alimente pe care medicii recomandă să le limitezi în cazul gutei.
Carnea de vânat și anumite preparate pe bază de organe au, de asemenea, un conținut foarte ridicat de purine. Consumul frecvent poate favoriza acumularea acidului uric în organism.
Alcoolul, în special berea
Nu toate băuturile alcoolice conțin aceeași cantitate de purine, însă berea este considerată una dintre cele mai problematice. Pe lângă faptul că poate crește producția de acid uric, alcoolul reduce și capacitatea organismului de a-l elimina eficient.
Din acest motiv, persoanele cu gută sunt sfătuite să consume alcool cu moderație sau să îl evite în perioadele de puseu (crize severe).
Peștele gras și fructele de mare
Anșoa, sardinele, heringul și anumite fructe de mare se numără printre cele mai bogate surse alimentare de purine. Aceste alimente pot face parte dintr-o dietă sănătoasă pentru multe persoane, însă cei care au probleme cu acidul uric trebuie să fie atenți la frecvența și cantitatea consumată.
În special sardinele și anșoa sunt considerate adevărate „campioane” la capitolul purine.
Băuturile și alimentele îndulcite cu fructoză
Nu doar alimentele bogate în proteine pot influența nivelul acidului uric. Consumul excesiv de băuturi carbogazoase, sucuri și produse îndulcite cu sirop de porumb bogat în fructoză a fost asociat cu un risc crescut de hiperuricemie și gută.
Fructoza stimulează producția de acid uric, iar consumul regulat poate favoriza acumularea acestuia în organism.
Vezi mai jos, mai în detaliu, ce alimente conțin cele mai multe purine, într-un tabel ajutător!
Alimente cu conținut scăzut de purine
Am văzut ce sunt purinele și ce alimentele le conțin, hai să descoperim și cine se „laudă” cu un coeficient scăzut.
Dacă ai fost diagnosticat/ă cu hiperuricemie, gută sau medicul ți-a recomandat o dietă săracă în purine, vestea bună este că există numeroase alimente pe care le poți consuma fără griji. O alimentație echilibrată, bazată pe alimente cu conținut redus de purine, poate ajuta la menținerea unor niveluri sănătoase de acid uric și la reducerea riscului de puseuri de gută.
Specialiștii recomandă ca persoanele predispuse la acumularea acidului uric să își construiască meniul în jurul fructelor, cerealelor integrale, produselor lactate cu conținut redus de grăsimi și al altor surse de proteine cu un aport mai mic de purine. De asemenea, anumite fructe, precum cireșele și portocalele, au fost asociate cu reducerea inflamației provocate de excesul de acid uric.
Alimente sărace în purine:
- Ouă.
- Nuci și leguminoase.
- Orice tip de fructe.
- Cereale integrale.
- Majoritatea legumelor (cu excepția sparanghelului, conopidei, spanacului, ciupercilor și mazării verzi).
- Produse lactate cu conținut redus de grăsimi.
- Carne de pasăre.
- Crab.
- Somon.
Cum consumi corect alimente bogate în purine
După ce am văzut ce sunt purinele, înțelegem că nu putem (și nici nu trebuie!) să le eliminăm din dietă. Dacă nu te „știi” cu probleme de sănătate, nici alimentele foarte bogate în purine nu ar trebui să te alarmeze, mai ales dacă ții cont de sfaturile de mai jos.
Bea mai multă apă
Unul dintre cele mai simple și eficiente lucruri pe care le poți face este să îți crești aportul de lichide. Specialiștii recomandă consumul a aproximativ 8–16 pahare de lichid pe zi, iar cel puțin jumătate dintre acestea ar trebui să fie apă.
Hidratarea adecvată ajută rinichii să elimine mai eficient acidul uric și poate reduce riscul formării cristalelor care stau la baza gutei și a anumitor tipuri de pietre la rinichi.
Consumă cu predilecție purine din surse vegetale
Cercetările din ultimii ani au arătat că nu toate purinele au același efect asupra organismului. Purinele provenite din carne și pește sunt asociate cu un risc mai mare de gută, în timp ce purinele din legume nu par să crească acest risc.
Mai mult, produsele lactate, deși pot conține cantități mici de purine, au fost asociate cu un risc mai redus de gută. Din acest motiv, sursele vegetale sunt considerate mult mai prietenoase pentru persoanele care trebuie să își monitorizeze nivelul acidului uric.
Alege purinele din cele mai sănătoase surse
Chiar și unele legume cu un conținut moderat de purine, precum sparanghelul, spanacul, mazărea sau conopida, pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă. Pentru majoritatea oamenilor, nu există motive să fie eliminate complet din dietă.
Secretul este moderația și respectarea porțiilor recomandate de medic sau nutriționist. Dacă nu ai gută sau alte tulburări ale metabolismului purinelor, aceste alimente pot fi consumate fără probleme, atât crude, cât și gătite.
Cunoaște conținutul de purine al alimentelor
Nu este necesar să numeri fiecare miligram de purine consumat, însă este util să știi care sunt alimentele ce merită limitate și care pot fi consumate mai des. În general, alimentele foarte bogate în purine ar trebui evitate, cele cu un conținut moderat consumate cu măsură, iar cele sărace în purine pot constitui baza alimentației zilnice. Vezi mai jos indicii prețioși!
Are metoda de a le prepara vreun impact asupra absorbției de purine?
Cercetătorii nu s-au rezumat la a afla ce sunt purinele, ci s-au preocupat să experimenteze mai în detaliu cu caracteristicile lor. De aici s-a ridicat întrebarea: ce impact are modul de a prepara alimentele cu purine? Putem optimiza aceste aspecte?
Din păcate, răspunsul nu este foarte clar. Cercetările privind efectul gătitului asupra purinelor sunt încă limitate, iar rezultatele obținute până acum nu permit formularea unor concluzii definitive.
Unele studii realizate pe animale au arătat că fierberea și prepararea la grătar pot modifica nivelul de purine din alimente precum carnea de vită, ficatul, peștele sau ciupercile. În timpul gătirii, structurile care conțin purine se descompun, iar acestea pot deveni mai ușor disponibile pentru absorbție. Din această perspectivă, anumite cercetări sugerează că alimentele gătite ar putea favoriza o absorbție mai mare a compușilor rezultați din metabolismul purinelor comparativ cu variantele crude.
Pe de altă parte, există și un argument în sens opus. Atunci când alimentele bogate în purine sunt fierte, o parte dintre acești compuși trec în apa de gătit. Dacă lichidul este aruncat după preparare, cantitatea de purine rămasă în aliment poate scădea. Din acest motiv, unii specialiști consideră că fierberea ar putea reduce încărcătura de purine a anumitor alimente. În prezent, concluzia cea mai prudentă este că metoda de preparare poate influența conținutul și absorbția purinelor, însă efectul exact diferă de la un aliment la altul și nu este suficient de bine documentat pentru a recomanda o tehnică universală. Pentru persoanele cu gută sau hiperuricemie, rămâne mai importantă moderarea consumului de alimente foarte bogate în purine decât metoda prin care acestea sunt gătite.
Cum să minimizezi consumul de purine
Este esențial să reiretrăm că nu toată lumea trebuie să își reducă aportul de purine. În cazul persoanelor sănătoase, purinele fac parte dintr-o alimentație normală și contribuie la procese esențiale din organism. Recomandările de limitare a purinelor se adresează în special persoanelor diagnosticate cu hiperuricemie, gută, pietre la rinichi pe bază de acid uric sau altor afecțiuni asociate metabolismului purinelor.
Dacă te încadrezi în aceste categorii, vezi de ce să ții cont!
Adoptă o alimentație bazată pe alimente integrale
Una dintre cele mai eficiente strategii este orientarea către o dietă bogată în legume, fructe, nuci, leguminoase și cereale integrale. Acest tip de alimentație nu doar că poate contribui la menținerea unor niveluri sănătoase de acid uric, ci ajută și la reducerea inflamației din organism.
În plus, o dietă bazată pe alimente cât mai puțin procesate poate susține sănătatea cardiovasculară și metabolică, două aspecte importante pentru persoanele care se confruntă cu gută sau hiperuricemie.
Nu elimina automat toate legumele care conțin purine
Deși anumite legume, precum sparanghelul, mazărea sau chiar ovăzul, conțin purine, cercetările arată că acestea nu par să crească semnificativ nivelul acidului uric din sânge. Specialiștii cred că efectul protector al fibrelor alimentare ar putea explica această diferență.
Din acest motiv, majoritatea persoanelor nu trebuie să elimine complet aceste alimente, ci doar să le consume cu moderație și în cadrul unei diete echilibrate.
Consumă produse lactate cu conținut redus de grăsimi
Laptele, iaurtul și brânzeturile slabe sunt sărace în purine și au fost asociate cu un risc mai mic de hiperuricemie și gută. Aceste alimente pot reprezenta o sursă valoroasă de proteine pentru persoanele care încearcă să reducă aportul de purine provenite din carne.
În plus, ele pot contribui la senzația de sațietate și la menținerea unei alimentații variate.
Cafeaua și ceaiul, eroii „necunoscuți”
Spre deosebire de ceea ce cred multe persoane, cafeaua și ceaiul nu par să crească nivelul acidului uric. Unele studii sugerează chiar că un consum moderat de cafea ar putea avea un efect protector și ar putea contribui la reducerea nivelului acestuia.
Desigur, este recomandată evitarea excesului și limitarea băuturilor foarte îndulcite.
Include cireșe în alimentație
Cireșele, în special cele acrișoare, sunt printre cele mai studiate fructe pentru efectul lor pozitiv asupra celor diagnosticați cu gută. Mai multe cercetări sugerează că acestea pot contribui la reducerea inflamației și la diminuarea riscului de apariție a crizelor de gută. Da, și tartele cu cireșe au efect în acest sens, iar dacă asta nu e o veste bună, nu știm ce este!
Deși nu reprezintă un tratament în sine, ele pot face parte dintr-o strategie alimentară benefică pentru persoanele cu hiperuricemie.
Vitamina C și folatul
Unele studii preliminare sugerează că suplimentele cu vitamina C și folat ar putea avea un rol în prevenirea sau gestionarea hiperuricemiei. Totuși, dovezile sunt încă limitate, iar administrarea suplimentelor trebuie făcută la recomandarea unui specialist.
Minimalism digital: ce este și cum te poate ajuta
În concluzie? Așa cum am nuanțat, descoperind ce sunt purinele, înțelegem că ideea nu este să ne ferim de ele. Pe de altă parte, esențial este să ținem sub control consumul și să luăm în calcul sfaturile importante pentru persoanele diagnosticate cu afecțiuni.
Surse foto: iStock
Surse articol: webmd, arthritis-health.com, ars.usda.gov, familydoctor, advancedhealth.ca
Urmareste-ne pe Google News
