Se pare că ar fi vorba despre una dintre cele mai vechi traduceri a Evangheliilor. Până acum se știa că există doar două astfel de traduceri, una în Biblioteca Britanică din Londra, iar alta în Mănăstirea Sf. Catherine de la Muntele Sinai. Cercetătorii au dezvăluit că textul găsit recent reprezintă o interpretare a capitolului 12 din Evanghelia după Matei, care a fost tradus inițial în limba siriacă veche, în urmă cu aproximativ 1.500 de ani.
„Până de curând, se știa că doar două manuscrise conțin traducerea siriacă veche a evangheliilor.”, a spus cercetătorul Grigory Kessel de la Academia Austriacă de Științe, potrivit The Independent.
Oamenii de știință consideră că acest pasaj secret datează din secolul al VI-lea și că atestă versiunea siriacă veche a traducerii Bibliei. În plus, ne oferă șansa de a înțelege evoluția textului biblic.
„În ceea ce privește datarea cărții Evangheliei, nu poate exista nicio îndoială că a fost produsă cel târziu în secolul al VI-lea.”, au explicat specialiștii în studiul respectiv.
Ce scrie, de fapt, în rândurile ascunse
Potrivit traducerii originale în greacă, în cartea lui Matei, capitolul 12, versetul 1, se menționează astfel:
„În vremea aceea Isus a trecut prin lanurile de cereale în ziua de Sabat, iar ucenicii lui s-au înfometat și au început să culeagă boabele de grâne și să mănânce”
Traducerea siriacă este puțin diferită:
„... au început să culeagă firele de grâne, să le frece în mâini și să le mănânce”.
Poate fi un detaliu important, dacă stăm să analizăm cu atenție fiecare cuvânt, nu? Practic, în traducerea greacă s-a omis modul în care ucenicii lui Iisus au desprins boabele de grâu din spice pentru a le mânca.
Acest lucru dovedește că unele versiuni au anumite părți omise. Chiar dacă nu par esențiale, ele pot transmite ceva important, nu?
Cercetătorul Grigory Kessel a dezvăluit inclusiv că textul era ascuns sub alte trei straturi de cuvinte scrise pe un palimpsest („Pergament sau papirus de pe care s-a șters sau s-a ras scrierea inițială pentru a se putea utiliza din nou și pe care se mai văd urmele vechiului text” - DEX). Palimpsestele erau folosite în Antichitate și, potrivit Science Alert, cuvintele erau imprimate pe acest material în mod repetat, chiar dacă, printre rânduri, se mai întrezărea și scrierea inițială.
Pentru a discerne dincolo de textul de la suprafață, experții s-au folosit de fotografia cu raze ultraviolete. În studiu se mai arată că se știa de existența acestui manuscris, dar că se credea pierdut. În 2010 a fost redescoperit, apoi în 2020 a fost digitizat, cu ajutorul luminii UV. Ulterior, imaginile digitalizate au fost publicate de Biblioteca Digitală a Vaticanului.
Urmareste-ne pe Google News
