Polițiștii din țară trag un semnal de alarmă către populația României după ce au declarat că numărul de cazuri de violență domestică (atât la domiciliu, cât și în spațiul public) a crescut vertiginos în primele luni ale anului 2023: procentual, în primele patru luni ale anului, numărul faptelor penale săvârșite în aria violenței domestice a crescut cu 6,7% față de primele patru luni ale anului 2022.
De asemenea, au fost emise peste 4.000 de ordine de protecție provizorii, 1.707 dintre acestea fiind transformate de către instanțe în ordine de protecție judecătorești.
„La nivel național, în primele 4 luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 6,7%, față de primele 4 luni ale anului 2022, de la 16.667 la 17.792 de fapte. În primele 4 luni ale anului 2023, s-a înregistrat o creștere atât a numărului autorilor (18.603) care comit astfel de fapte, cât și a victimelor acestora (17.397)”, au declarat reprezentanții Poliției Române.
În cadrul infracțiunilor din aria violenței domestice, cea mai mare pondere o au „lovirea și alte infracțiuni”, cu un total de 10.894 de astfel de cazuri raportate către autorități, acest număr însemnând 62% din totalul cazurilor înregistrate în perioada ianuarie-mai 2023 în întreaga țară. Urmează 2.036 de fapte penale încadrate la „amenințare” (12%), „abandonul de familie” cu 1.672 de fapte (10%), „nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecție” cu 1.304 fapte penale (7%) și „nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului”, fiind raportate 670 astfel de fapte (4%), acestea, împreună, reprezentând 95% din total.
Potrivit autorităților, din totalul victimelor infracțiunilor de violență domestică din România înregistrate în perioada ianuarie-mai 2023, 12.334 de victime sunt femei, 3.399 sunt bărbați și 2.870 sunt minori.
Victimele, îndemnate să declare actele de violență la care sunt supuse
Polițiștii din România le îndeamnă pe victimele abuzurilor domestice să nu mai treacă cu vederea violența la care sunt supuse și să declare imediat aceste acte autorităților competente. Dacă acestea reacționează potrivit legii, instituțiile publice pot interveni imediat pentru a opri fenomenul violent în creștere. Astfel, în primele luni ale lui 2023, au fost emise 4.013 de ordine de protecție la solicitarea victimelor, în timp ce peste 300 au fost emise la solicitarea procurorului și a altor instituții competente în acest sens.
Sociologii susțin că înmulțirea cazurilor de violență domestică raportate către autorități se datorează faptului că victimele prind curaj și se adresează Poliției imediat după ce abuzurile au avut loc. Practic, aceștia susțin că numărul cazurilor a crescut pentru că există mai multe persoane care au raportat aceste fapte, nu pentru că ar exista în sine mai multe fapte de gen în întreaga țară.
Agenții de poliție pot emite ordine de protecție provizorii în timpul orelor de serviciu atunci când constată că există orice fel de risc iminent de vătămare a vieții, a integrității fizice sau a libertății unei persoane care a raportat fapte de violență domestică, pentru a diminua aceste pericole până ce instanța judecătorească va decide dacă viața victimei este sau nu pusă în pericol de atacator.
„Numărul mai mare de infracțiuni de violență în familie indică faptul că victimele acestor fapte au din ce în ce mai multă încredere să se adreseze Poliției Române, pentru ajutor. În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2023, la nivelul D.G.P.M.B. și al inspectoratelor de poliție județene Iași, Mureș și Vrancea, unități care au intrat în etapa I a Proiectului Pilot pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 1.175 de instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice, dintre care 797 de ordine de protecție provizorii și 378 de ordine de protecție (emise de instanțele judecătorești)”, au mai transmis reprezentanții Poliției Române.
Atacatorii nu respectă ordinele de protecție emise de autorități
În perioada menționată anterior, au fost sesizate 1.304 de cazuri în care acuzații nu au respectat ordinele de protecție emise de către judecători pe numele lor. Dintre acestea, 837 de cazuri s-au înregistrat în mediul urban, iar 467 în mediul rural. Autoritățile au sesizat că, față de aceeași perioadă a anului trecut, au existat cu 31% mai multe infracțiuni de acest gen. La nivelul întregii țări au fost emise 4.075 de ordine de protecție provizorii, 1.707 dintre acestea fiind transformate ulterior în ordine de protecție judecătorești.
Agresorii pot ajunge la închisoare dacă nu respectă ordinele de protecție
Potrivit articolului 47 din Lege: „Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 38 al. (1), (4) şi (5) lit. a) şi b) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”. După obținerea unui astfel de ordin de protecție împotriva agresorului, victima are dreptul să ceară scoaterea din imobil a celui care i-a pus viața sau integritatea fizică și psihică în pericol, iar acesta este obligat să-l părăsească imediat chiar dacă este proprietarul acestuia.
Măsurile prevăzute de art. 38 al. (1) sunt:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă dintre cele prevăzute la art. 19;
e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
f) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
g) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
i) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
j) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora”.
Conform art. 38, al. (5) din lege: „Instanţa poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecţie şi pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:
a) obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie;
b) obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei;
c) verificări periodice şi/sau spontane privind locul în care se află agresorul”.
Potrivit legii, tot în sfera violenței domestice sunt incluse și: vizitele nesolicitate ale abuzatorului, primirea de apeluri, email-uri și mesaje nesolicitate, abuz și bullying online, urmărire, abuz verbal și amenințări, acte de intimidare, tachinarea etc.
Este important ca victimele să acționeze instant
Tudorel Butoi, Psiholog criminalist, îndeamnă victimele acestor agresiuni domestice (în general femeile, potrivit numărului mare de cazuri în care acestea suferă din cauza violenței domestice) să depună plângere împotriva abuzatorilor lor, chiar dacă există așa-numitele „obligații” la mijloc (căsătorie, copii, bunuri materiale).
„Nu este nicio rușine (pentru femeile agresate) să ia atitudine, ba din contra! Femeia secolului XXI este curajoasă. Victimele trebuie să aibă curajul de a acționa, trebuie să-și apere copiii! Societatea trebuie să le susțină”, a transmis psihologul Tudorel Butoi.
Urmareste-ne pe Google News
