Parcă o eternitate a trecut de la tragedia detonării bombelor nucleare asupra orașelor japoneze, Hiroshima și Nagasaki! Este foarte bine cunoscut faptul că teribilele evenimente din 6 și 9 august 1945 au ucis peste 140.000 de persoane, lăsând în urma lor doar teamă, durere și numeroase consecințe devastatoare care au afectat întreaga lume. Din fericire, acestea sunt singurele două cazuri de războaie nucleare care au fost declarate până acum. La momentul actual, mai sunt disponibile încă 12.700 de focoase nucleare pe tot globul pământesc.
Ce se întâmplă în cazul unei explozii nucleare?
Conform celor de la AsapSCIENCE, o echipă care a analizat armele nucleare și felul în care funcționează acestea, nu s-ar putea defini o modalitate clară prin care să se calculeze impactul unei singure bombe. Acesta depinde de foarte mulți factori externi, precum vremea din ziua în care este lansată, ora la care va fi detonată, dispunerea geografică a locului unde este lovită, dar și unde în care explodează, în aer sau la sol.
Chiar și așa, au fost descoperite câteva etape previzibile ale exploziei de bombe nucleare care descriu în mare cum ar putea fi afectată omenirea de un astfel de eveniment. Având în vedere că aproximativ 35% din energia unei explozii nucleare este eliberată sub formă de radiații termice, primul lucru cu care s-ar putea confrunta oamenii este străfulgerarea de lumină și căldura orbitoare. Radiațiile termice se deplasează cu aproximativ viteza luminii. Scânteia provocată de explozie poate duce la pierderea vederii temporare, care ar putea dura până la câteva minute. Aceste fenomen se numește „orbire fulgerătoare”.
În studiul său, echipa AsapSCIENCE a prezentat efectele unei bombe de o megatonă, care ar fi mult mai mică decât unele arme nucleare moderne, dar și de 80 de ori mai mare decât cea detonată deasupra Hiroshimei. În acest caz, oamenii aflați pe o distanță de maxim 21 de km ar suferi de orbire fulgerătoare într-o zi senină. În schimb, pe timp de noapte, pot fi afectați și cei care se află la o distanță de până la 85 de km de locul bombardat.
O astfel de explozie va aduce, în mod evident, un val teribil de căldură și ulterior arsuri de diferite grade. De exemplu, arsurile ușoare, de gradul întâi ar putea afecta persoanele aflate la 11 km distanță, iar cele de gradul trei pot apărea și la 8 km distanță. Arsura de gradul trei este extrem de periculoasă, afectând peste 24% din tegument și poate fi chiar fatală dacă nu se primesc îngrijiri medicale imediate.
În cazul Hiroshima au fost estimate temperaturi de peste 300.000 de grade Celsius în apropierea locului în care a explodat bomba. Această temperatură este de aproape 300 de ori mai mare decât cea care este folosită la incinerarea cadavrelor.
De asemenea, suflul produs de explozia nucleară poate împinge aerul mult mai departe de centrul acesteia, ceea ce va crea schimbări bruște de presiune care ar putea dărma clădiri și strivi obiecte. În cazul bombei de 1 megaton, undele exploziei ar putea emite o forță de 180 de tone metrice asupra clădirilor cu două etaje și viteze ale vântului de 255 km/h pe o rază de 6 km. În schimb, pe o rază de 1 km, viteza vântului ar putea ajunge la 756 de km/h, iar presiunea ar putea crește de patru ori mai mult. Ulterior, se va face resimțită și otrăvirea cu radiații și precipitații nucleare.
Într-un studiu de simulare publicat în anul 2019 care a avut ca subiect principal efectele unui război nuclear între SUA și Rusia, s-a constat că întreg Pământul ar putea ajunge într-o iarnă nucleară în numai câteva zile. Acest fapt se datorează nivelurilor extraordinar de mari de fum și fumigene care ar fi eliberate în atmosferă.
Un alt studiu recent a dovedit că particulele radioactive pot călători foarte departe. De exemplu, au fost găsite resturi de carbon radioactiv în Groapa Marianelor (cel mai adânc punct al oceanelor lumii), care proveneau de la testele cu bombe nucleare din Războiul Rece.
Se poate supraviețui în cazul unei explozii nucleare?
Șansele de supraviețuire în cazul unui astfel de eveniment sunt destul de mari, mai ales dacă s-ar primi un avertisment cu doar câteva minute înainte. Pentru a se proteja, oamenii ar trebui să se adăpostească în subsol, dacă au unde sau într-o clădire solidă, chiar în centrul ei, departe de ferestre, uși și pereți exteriori. Încăperile cu mult mobilier nu ar trebui să fie luate în calcul. Vehiculele nu oferă aproape niciun fel de protecție împotriva exploziei.
Precipitațiile radioactive de după pot fi evitate rămânând la adăpost pentru o perioadă mai lungă de timp, mai exact, de la 12 ore până la 24 (cam cât durează cea mai gravă radiație). Prea multă expunere într-un timp scurt poate afecta organismul suficient de mult cât să nu se mai poată recupera sau vindeca, ceea ce ar putea duce la apariția bolii acute de radiație sau la sindromul iradierii acute.
De asemenea, este foarte important să se lipească folii de plastic peste intrările și ferestrele adăpostului în caz că au fost sparte. Sistemele de răcire sau încălzire care trag aerul exterior vor fi oprite și ele.
Citește și: Cum arată astăzi singurul copil născut şi crescut în zona de la Cernobîl
Surse articol: Descopera, Businessinsider, Sciencealert
Urmareste-ne pe Google News
