Lăsata Secului 2026. Ce nu ai voie să faci în Postul Paștelui
Duminica de 15 februarie 2026 a marcat Lăsata Secului de carne, momentul care deschide oficial perioada de pregătire pentru cel mai aspru și mai important post din calendarul ortodox: Postul Paștelui. Pentru credincioși, această zi nu este doar ultima ocazie de a consuma alimente „de dulce”, ci și un prag simbolic între viața obișnuită și timpul dedicat curățirii sufletești.
Postul Sfintelor Paști este precedat de două etape distincte: mai întâi Lăsata Secului de carne, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, apoi Lăsata Secului de brânză, pe 22 februarie 2026. Abia din 23 februarie începe Postul Mare propriu-zis, care va dura până pe 11 aprilie, în Ajunul Învierii.
Important de precizat este că postul nu înseamnă doar schimbări alimentare, ci și o transformare interioară profundă.
Retete de post: 30 de preparate populare
Ce înseamnă, de fapt, „Lăsata Secului”
Deși termenul „sec” este adesea asociat cu ideea de mâncare uscată sau fără grăsimi, specialiștii în liturgică explică faptul că expresia vine din „lăsatul seculului”, adică renunțarea la viața lumească, la preocupările excesiv materiale.
P
reotul Dan Damaschin a explicat pentru presa ce schimbări aduce această zi marcată în calendar, care este un exercițiu de disciplină și voință.
În 2026, această zi coincide cu Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, o zi care amintește credincioșilor de responsabilitatea faptelor și de importanța iubirii față de aproape.
„Înaintea fiecărui mare post al bisericii, creștinii ortodocși marchează Lăsata Secului, momentul despărțirii de mâncarea „de dulce” și de obiceiurile lumești, pentru a intra într-o perioadă de curățire trupească și sufletească.
Denumirea vine din vechea expresie „a lăsa secul”, care înseamnă a renunța la hrana consistentă și la plăcerile care țin omul ancorat exclusiv în planul material, pentru a face loc unei vieți duhovnicești intense. Nu este doar o schimbare alimentară, ci un exercițiu de voință și de disciplină interioară. În cazul Paștelui, această etapă are o rânduială aparte și începe cu Lăsata Secului de carne.”, a explicat, pentru Digi24.ro, preotul Dan Damaschin.
„Lăsata Secului de carne are o semnificație profund spirituală”
Cu ani în urmă, în tradiția românească, familiile se adunau la masă pentru ultima cină cu preparate din carne, iar la final își cereau iertare unii altora, spunând: „Iartă-mă și Dumnezeu să te ierte”. Era un gest simplu, dar cu o încărcătură spirituală uriașă. Astăzi, foarte puține familii mai păstrează această tradiție.
Totuși, încă există creștini care țin cu sfințenie postul și respectă regulile, ținând cont de interdicțiile alimentare și morale.
„Lăsata Secului de carne marchează ultima zi în care se mai consumă preparate de origine animală, carne și alte derivate, înainte de intrarea în perioada de pregătire pentru Postul Paștelui. Totuși, postul propriu-zis nu începe imediat, ci este precedat de o etapă de tranziție.
Dincolo de aspectul alimentar, Lăsata Secului de carne are o semnificație profund spirituală. Ea marchează trecerea de la ritmul obișnuit al vieții cotidiene la o etapă de introspecție și apropiere de Dumnezeu. Credincioșii sunt chemați nu doar să își schimbe meniul, ci și atitudinea: să se apropie prin rugăciune, pocăință, milostenie și prin participarea la Sfintele Taine, în vederea pregătirii pentru bucuria Învierii.”, a mai precizat preotul.
Ce nu ai voie să faci în Postul Paștelui
Postul Mare nu presupune doar restricții alimentare, ci și reguli legate de comportament, atitudine și viață spirituală. Iată ce nu ai voie să faci în zilele ce preced sărbătoarea învierii Domnului sau alte sărbători înainte de care se ține post:
1. Nu se consumă alimente „de dulce”
În perioada postului este interzis consumul de carne, lactate, ouă și alte produse de origine animală. Există însă dezlegări la pește în anumite zile stabilite de Biserică.
2. Nu sunt permise petrecerile sau nunțile
Postul este considerat un timp al reculegerii și al sobrietății. De aceea, în această perioadă nu se organizează nunți sau alte evenimente festive.
3. Nu se încurajează conflictele și certurile
Mai important decât restricțiile culinare este postul sufletesc. Credincioșii sunt îndemnați să evite bârfa, mânia, judecata aproapelui și resentimentele.
4. Nu se neglijează rugăciunea și spovedania
Participarea la slujbe, spovedania și împărtășania sunt esențiale în această perioadă. Postul fără rugăciune este considerat incomplet.
5. Nu se pune accent pe excese
Chiar și în privința alimentelor de post, excesul este descurajat. Moderația rămâne cheia echilibrului spiritual.
Mancare de post rapida: 4 retete pe care nu le-ai incercat pana acum
Postul este o perioadă de resetare interioară
Postul Paștelui este, pentru mulți credincioși, un timp al introspecției și al reconfigurării valorilor personale. Este momentul în care ritmul alert al vieții cotidiene este încetinit, iar atenția se mută de la acumulare la dăruire.
În satele românești, Lăsata Secului era un prilej de comuniune și reconciliere. Se făceau planuri, se rezolvau neînțelegeri și se stabileau relații armonioase între familii. Astăzi, tradiția poate fi reinterpretată ca o invitație la echilibru și responsabilitate.
Postul Mare 2026 începe pe 23 februarie și se încheie în Ajunul Paștelui, pe 11 aprilie. Este un drum de 40 de zile care pregătește sufletul pentru cea mai mare sărbătoare a creștinătății: Învierea Domnului.
Dincolo de reguli și interdicții, esența rămâne curățirea inimii, iertarea și redescoperirea credinței.
Surse foto: istock.com
Surse articol: Doxologia, Click, Crestinortodox, Romaniatv
Urmareste-ne pe Google News
