Mănăstirea din România unde credincioșii se roagă să scape de ghinion. Povestea ritualului cu lanțul Sfântului Petru

Mănăstirea din România unde credincioșii se roagă să scape de ghinion. Povestea ritualului cu lanțul Sfântului Petru
Ramona Jurubita
Joi, 19.11.2026

În momentele grele, credincioșii își pun soarta în mâinile lui Dumnezeu și se roagă pentru luminarea minții, pentru sănătate sau pentru bunăstare. Unii dintre ei apelează uneori și la diverse ritualuri pentru a se asigura că vor avea noroc sau că dorințele lor se vor împlini. Un loc în care se săvârșesc astfel de ceremonii este mănăstirea sârbească din comuna Birda, județul Timiș. Află detalii despre lăcașul de cult în care creștinii se roagă să scape de ghinion!

Mănăstirea Sfântul Gheorghe din comuna Birda, locul în care ghinionul se sparge

La aproximativ 50 de kilometri de Timișoara, într-un sat din Banat, se află o mănăstire veche de peste 500 de ani, despre care mulți români nici măcar nu au auzit. Lăcașul de cult atrage credincioși din România și Serbia, care vin să se roage în fața unor relicve considerate deosebit de prețioase. Printre acestea se numără un fragment din craniul Sfântului Gheorghe și o parte din lanțul cu care, potrivit tradiției creștine, ar fi fost legat Sfântul Apostol Petru.

Mănăstirea Ghighiu, colțul de Rai din Prahova. Spectacolul de glicine înflorite îi face pe oameni să revină an de an

La Mănăstirea Sfântul Gheorghe din comuna Birda, județul Timiș, se păstrează și un obicei mai puțin cunoscut. Credincioșii care își doresc să fie feriți de necazuri, să aibă sănătate și noroc trec prin lanțul atribuit Sfântului Petru, în cadrul unui ritual religios.

Credincioșii trec prin lanțul Sfântului Petru la Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Timiș

Mănăstirea sârbească Sfântul Gheorghe se află în satul Mănăstire, care aparține de comuna Birda. Așezământul este situat în apropierea râului Bârzava, într-o zonă în care se întind terenuri agricole și păduri.

Deși se află la o distanță relativ mică de Timișoara, mănăstirea nu este la fel de cunoscută precum alte lăcașuri de cult din Banat. În schimb, numeroși credincioși sârbi îi cunosc istoria și vin aici pentru a participa la slujbe și pentru a se închina.

Unul dintre motivele pentru care locul stârnește interesul vizitatorilor este legat de relicvele păstrate în biserică. Potrivit tradiției mănăstirii, aici se află o parte din lanțul cu care a fost legat Sfântul Apostol Petru în timpul întemnițării sale. Acest obiect este folosit într-un ritual despre care credincioșii spun că le aduce binecuvântare și îi ajută să treacă mai ușor peste greutățile vieții.

Odată ajunși la mănăstire, oamenii sunt trecuți prin lanț, cu ajutorul preotului, într-un gest asociat cu rugăciunea pentru sănătate, belșug și protecție.

Ce semnificație are lanțul Sfântului Petru. Povestea din spatele ritualului

Tradiția legată de lanțul Sfântului Apostol Petru își are originile în relatările biblice despre întemnițarea acestuia. În Faptele Apostolilor este descris momentul în care Petru a fost închis din porunca regelui Irod Agripa și păzit de soldați.

Potrivit textului biblic, în timpul nopții, un înger i s-a arătat apostolului și l-a ajutat să iasă din închisoare, iar lanțurile cu care fusese legat i-au căzut de la mâini.

Episodul este unul important în tradiția creștină, fiind asociat cu eliberarea din suferință și cu ajutorul divin primit în momentele de cumpănă.

De-a lungul secolelor, lanțurile atribuite Sfântului Petru au devenit obiecte de venerare în mai multe locuri ale lumii creștine. Și la mănăstirea din Birda, relicva este privită de credincioși ca o legătură cu această întâmplare biblică.

Trecerea prin lanț este interpretată de unii pelerini ca un gest prin care își exprimă dorința de a fi eliberați de necazuri și de a primi puterea de a depăși perioadele dificile.

Mănăstirea adăpostește și un fragment din craniul Sfântului Gheorghe

Lanțul atribuit Sfântului Petru nu este singura relicvă pentru care Mănăstirea Sfântul Gheorghe este cunoscută în rândul pelerinilor. În altarul bisericii se păstrează și un fragment din craniul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul așezământului. Relicva se află într-o casetă din argint și este prezentată credincioșilor care vin să se închine.

Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți ai creștinătății, fiind venerat atât în Biserica Ortodoxă, cât și în alte confesiuni creștine.

Tradiția religioasă îl prezintă drept un soldat roman care a refuzat să renunțe la credința sa și care a fost martirizat în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor.

În iconografie, este reprezentat frecvent călare pe un cal alb, străpungând un balaur cu sulița. Aceeași imagine poate fi admirată și la intrarea în mănăstirea din Birda, unde se află o pictură cu Sfântul Gheorghe.

Lucrarea actuală a înlocuit o reprezentare mai veche, distrusă în anul 1951, într-o perioadă dificilă pentru așezământ.

Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda, care are deasupra intrării o icoană cu Sfântul Gheorghe pe cal
Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda

Mănăstirea Sfântul Gheorghe a fost ridicată în 1485 de familia Brancovici

Istoria mănăstirii începe în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când o parte importantă a comunităților sârbești din regiune se afla sub autoritatea Regatului Ungariei.

Familia nobiliară Brancovici, cunoscută și sub numele de Branković, a avut un rol important în viața politică și religioasă a sârbilor din acea perioadă.

Membrii familiei au primit dreptul de a ridica așezăminte monahale pentru credincioșii sârbi, în timpul domniei regelui Matia Corvin. În anul 1485, pe locul actualei mănăstiri a fost construit un prim lăcaș de cult, care avea să devină unul dintre centrele spirituale ale comunității sârbești din Banat.

De-a lungul timpului, familia Brancovici a sprijinit așezământul prin donații de terenuri și bunuri, contribuind la dezvoltarea sa. Tot familiei ctitoritoare îi este atribuită și aducerea relicvelor religioase care sunt venerate aici.

Cine a fost Maxim Brancovici, călugărul care a ajuns mitropolit al Țării Românești

Gheorghe Brancovici, unul dintre membrii familiei care a contribuit la întemeierea mănăstirii, a avut un destin aparte. În anul 1496, acesta a renunțat la conducerea politică și a intrat în monahism, primind numele Maxim.

Ulterior, a devenit episcop de Râmnic și mitropolit al Ungrovlahiei, ocupând un loc important în istoria relațiilor religioase dintre români și sârbi.

Cum arată mănăstirea din Birda. O biserică veche, ascunsă între ziduri masive

Vizitatorii care ajung la mănăstire descoperă un ansamblu arhitectural foarte diferit de multe dintre bisericile ortodoxe construite în ultimele decenii.

Din exterior, complexul seamănă cu o mică fortăreață, datorită zidurilor masive și clădirilor care înconjoară curtea interioară. Accesul se face printr-o poartă mare din lemn, cu partea superioară boltită, integrată în zidul așezământului. Dincolo de aceasta se află o curte spațioasă, în mijlocul căreia se ridică biserica.

Intrarea în Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda, care este o poartă masivă din lemn

Actualul lăcaș de cult a fost construit între 1793 și 1794, pe fundațiile vechii mănăstiri medievale. Arhitectura păstrează influențe bizantino-sârbești, însă include și elemente baroce, caracteristice perioadei în care a fost reconstruită.

În interior, vizitatorii pot admira un decor bogat, cu suprafețe aurite și picturi religioase. Clădirea face parte din patrimoniul istoric al județului Timiș, fiind înscrisă pe lista monumentelor istorice.

Mănăstirea a fost atacată și distrusă în mai multe rânduri

Din cauza conflictelor militare care au afectat Banatul, mănăstirea a fost atacată, jefuită și distrusă în repetate rânduri. Unele dintre cele mai importante distrugeri s-au produs în timpul stăpânirii otomane și al confruntărilor care au precedat preluarea Banatului de către habsburgi, în 1716.

Clădirile au fost refăcute de mai multe ori, iar actuala biserică, ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, este rezultatul uneia dintre aceste reconstrucții.

În ciuda schimbărilor politice și administrative, mănăstirea a continuat să fie un reper religios pentru sârbii ortodocși din regiune.

Cât costă o noapte de cazare la Mănăstirea Putna. Ce a descoperit o turistă care a călătorit în peste 60 de țări

În comunism, mănăstirea a devenit cazarmă, sediu CAP și depozit de furaje

După cel de-Al Doilea Război Mondial, regimul comunist a schimbat radical destinația multor așezăminte religioase din România, iar Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda nu a făcut excepție.

La începutul anilor '50, clădirile au fost folosite de armată, iar o parte dintre obiectele de patrimoniu au dispărut în acea perioadă. Ulterior, complexul a fost preluat de Cooperativa Agricolă de Producție din localitate. Încăperile destinate cândva călugărilor au fost transformate în birouri și spații de depozitare, iar în unele clădiri au fost păstrate furaje.

În anii '80, odată cu dezvoltarea complexului agroindustrial Comtim din zona Birda, anumite spații au fost utilizate pentru cazarea muncitorilor.

Abia după schimbarea regimului politic, în 1989, așezământul a început să își recapete rolul religios. După 1990, comunitatea sârbă și reprezentanții Bisericii Ortodoxe Sârbe au făcut demersuri pentru reluarea vieții monahale și pentru îngrijirea clădirilor.

În prezent, mănăstirea rămâne unul dintre cele cinci așezăminte monahale sârbești din România.

Astăzi, cei care îi trec pragul se pot închina la moaștele Sfântului Gheorghe, pot descoperi ritualul cu lanțul Sfântului Petru, se pot ruga pentru eliberare, vindecare și noroc, în timp ce pot admira construcția impresionantă cu istorie bogată.

Surse foto: Facebook jurnalist Mircea Dan Opriș

Surse articol: Adevarul, G4media, Calendar-ortodox365

Articolul urmator »
Acatistul Sfântului Gheorghe. Ce putere mare are rostirea lui
Acatistul Sfântului Gheorghe. Ce putere mare are rostirea lui
Ramona Jurubita | Miercuri, 22.04.2026
Incepe quiz
Ce vedeta din Romania esti?
Ce vedeta din Romania esti?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)

Ne găsești pe