La data de 17 ianuarie, atât creștin-ortodocșii cât și catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Antonie cel Mare. Acesta este considerat părintele monarhilor, inițiatorul vieții călugărești, cel care îi scapă pe credincioși de farmece și blesteme și aduce spor și sănătate în casele lor.
Sursa foto: Crestin-ortodox.ro
Sfântul Antonie cel Mare s-a născut în Egipt, în anul 251 d.Hr. din doi țărani înstăriți, într-o familie în care a fost învățat rânduiala creștinească. La vârsta de 20 de ani a rămas orfan și a trebuit să aibă grijă singur de gospodărie și de sora lui mai mică. Averea pe care o moștenise din partea părinților săi a donat-o săracilor, a lăsat-o pe sora sa într-o comunitate de fecioare, apoi s-a retras în pustnicie, ducând o viață de purificare, cu posturi negre și multă rugăciune.
Citește și: Care sunt păcatele împotriva Duhului Sfânt și de ce nu se iartă
Până la vârsta de 35 de ani a trăit într-o colibă izolată, apoi s-a mutat într-o fortăreață abandonată la marginea deșertului, pe malul Nilului, continuând să trăiască în singurătate și să se lupte cu demonii. A plecat într-o călătorie de încurajare a martirilor creștini în anul 310, pentru a-l susține pe Atanasie, persecutat de partidul pro-arian. Apoi s-a stabilit într-o așezare în deșert, acolo unde în zilele noastre se află o mănăstire ce îi poartă numele, petrecută în anul 356 de către ucenicii Sfântului. Antonie cel Mare avea mulți ucenici, pe care îi învăța mereu că creadă în Iisus și să fugă de ispitele și înșelăciunile Necuratului.
Înainte de moartea sa, din anul 356, a scris un testament pe care l-a lăsat moștenire ucenicilor, în care le-a cerut ca trupul său să fie îngropat într-un loc pe care să îl știe doar ei. "Voi îngropați trupul meu, nimeni să nu știe locul, afară de voi singuri. Iar eu la Învierea morților îl voi lua nestricăcios de la Mântuitorul", scrie Doxologia. Câțiva ani mai târziu, în urma cercetărilor pentru restaurarea Mănăstirii Sfântului Antonie cel Mare, constructorii au descoperit că mormântul cu moaștele sale se află sub Sfânta Masă a bisericii centrale a mănăstirii.
Tradiții și obiceiuri
Smerenia Sfântului Antonie cel Mare l-a ajutat să lupte împotriva tentațiilor Diavolului și a primit harul minunii. Icoana din biserica din București ce-i poartă numele este singurul obiect sfânt ce a rămas intact după focul ce a cuprins lăcașul de cult, în anul 1847. Potrivit legendelor, aceasta este prima minune înfăptuită de Sfântul Antonie cel Mare. În prezent, mii de credincioși merg anual la icoana Sfântului Antonie cel Mare și se roagă pentru a primi ajutorul divin. Sfântul le oferă ajutor celor care au probleme mari de sănătate, cărora li s-au făcut blesteme sau farmece, care nu își găsesc pacea sufletească și care nu reușesc să își întemeieze o familie.
În București se află Biserica Sfântul Antonie cel Mare, situată lângă Curtea Veche, construită de domnitorul Mircea Ciobanul, acolo unde anual, la hramul bisericii, vin să se roage mii de enoriași, majoritatea tineri, la data de 17 ianuarie.
Troparul Sfântului Antonie cel Mare
Se mai spune că rugăciunile făcute timp de nouă săptămâni către Sfântul Antonie cel Mare îi ajută pe credincioși să își îndeplinească cele mai mare dorințe. Sfântul Antonie cel Mare este ocrotitorul orfanilor, al oamenilor săraci și îi păzește pe oameni pe duhuri rele și farmece. Este sfântul la care multe persoane se roagă pentru a-și găsi alesul.
Bunule Părinte Antonie, cel ce durerile și păcatele noastre le cunoști, nu trece cu vederea glasurile de rugăciune ale celor ce aleargă la mijlocirea Ta și nu te uita la nevrednicia celor ce Te Roagă, ci la slava și mila lui Dumnezeu, pe care Tu L-ai mărturisit și spre care se îndreaptă rugăciunea ce Ți-o aducem.
O, slăvite făcător de minuni, părintele săracilor, ocrotitorul văduvelor, sprijinitorul orfanilor, vino cu obișnuita Ta îndurare în ajutorul nostru prin rugăciunile Tale către Dumnezeu, ca să fim mângâiați în nevoi, ca să fim apărați de primejdii, de ispite și de păcate.
Tu, cel care ai făcut din pustiul Egiptului loc de preaslăvire a Marelui Dumnezeu și a Mântuitorului, fă din pustiul sufletului nostru, ars de necredință și ros de patimi, loc plăcut Ție, în care să se sălășluiască virtutea, prin Tine să se mărească numele Tău cel sfânt, al Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh. Amin
Surse articol: Doxologia / Observator / Click.ro
Urmareste-ne pe Google News
