Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune digestivă cronică frecventă în rândul adulților cu vârste cuprinse între 40 și 64 de ani. Potrivit celor mai recente statistici ale Organizației Mondiale a Sănătății, 5-7% din populația lumii primește diagnosticul de boală de reflux gastroesofagian. Din cei 7,5 miliarde de oameni care populează planeta, peste 60% s-au confruntat cel puțin o dată în ultimele 12 luni cu simptome specifice acestei boli.
Arsurile în capul pieptului (pirozisul) sunt cele mai frecvente simptome acuzate de cei cu boala de reflux gastroesofagian, dar mulți nici măcar nu știu că au această afecțiune, pentru că ignoră astfel de manifestări sau preferă să le înlăture cu medicamente eliberate fără rețetă medicală, care rezolvă temporar problema, dar nu și cauza.
Boala de reflux gastroesofagian apare atunci când mușchiul sfincterului esofagian este slăbit, cauzând refluarea conținutului gastric acid din stomac în esofag. Cu alte cuvinte, o parte din alimentele pe care le ingerăm se întorc din stomac în esofag, iar acidul gastric este cel care duce la apariția arsurilor, dar nu numai.
În majoritatea cazurilor, boala poate fi ținută sub control cu un regim alimentar adecvat și schimbarea stilului de viață în general, dar există și situații când poate fi necesară intervenția chirurgicală sau administrarea de medicamente.
Află în cele ce urmează care sunt simptomele bolii de reflux gastroesofagian, cauzele și factorii de risc implicați în apariția acestei afecțiuni, investigațiile necesare în vederea stabilirii unui diagnostic precis și ce presupun tratamentele și schimbările în stilul de viață care pot preveni sau ameliora manifestările neplăcute.
Cum se manifestă boala de reflux gastroesofagian
Arsurile la stomac, cunoscute și ca „arsuri în capul pieptului” sau pirozis, sunt principalul simptom al refluxului gastroesofagian. Acestea sunt însoțite de senzația că alimentele ingerate se întorc în gât sub forma unui lichid cu gust acid sau amar.
Potrivit MayoClinic, alte simptome ale refluxului gastroesofagian includ:
- Regurgitație – revenirea în gură a alimentelor din stomac sau esofag;
- Disfagie – dificultate la înghițirea alimentelor;
- Tuse seacă;
- Respirație șuierătoare (wheezing);
- Durere în piept;
- Eroziunea smalțului dentar;
- Gât inflamat;
- Laringită însoțită de răgușeală;
- Agravarea otitei medii;
- Balonare;
- Eructații excesive;
- Scaune de culoare închisă;
- Sughiț îndelungat;
- Senzația de nod în gât;
- Salivație excesivă;
- Inflamația gingiilor;
- Respirație urât mirositoare;
- Carii dentare;
- Senzație de greață, însoțită sau nu de vărsături;
- Înrăutățirea simptomelor astmului.
Când astfel de simptome apar de cel puțin două ori pe săptămână sau îți afectează calitatea vieții, este cazul să mergi la medic pentru a descoperi cauza. Nu amâna!
Solicită ajutor medical de urgență dacă te confrunți cu dureri puternice în piept, durere în brațe, în urechi, în maxilar sau respirație scurtă – acestea pot fi semnale ale unui infarct!
Cauze și complicații ale refluxului gastroesofagian
Refluxul conținutului stomacal este cauzat, după cum am menționat, de slăbirea musculaturii sfincterului esofagian. Această refluare constantă a conținutului acid gastric poate irita mucoasa esofagului, ducând la apariția esofagitei, un moment în evoluția bolii de reflux gastroesofagian, dar și o complicație, care la rândul ei poate duce mai departe la alte probleme, precum dificultăți la înghițire, anemie și afecțiuni respiratorii.
Alte complicații ale esofagitei includ stenoza esofagiană peptică, ulcerul esofagian sau gastric și sindromul Barret, care poate crește riscul de cancer esofagian.
Hernia hiatală este o altă patologie care duce la apariția simptomelor specifice refluxului gastroesofagian. Aceasta este o afecțiune relativ frecventă a tubului digestiv, în care o porțiune din stomac ajunge în torace din cauza slăbirii diaframei. Persoanele obeze sau vârstnice, cei care se confruntă cu constipație sau tuse permanentă și femeile în special, din cauza forțării diafragmului în timpul sarcinii, sunt categorii mai expuse riscului de apariție a herniei hiatale.
Factori de risc în apariția bolii de reflux gastroesofagian
Regimul alimentar și stilul de viață în general pot influența semnificativ riscul de reflux gastroesofagian.
Anumite alimente și băuturi, cum ar fi ciocolata, condimentele, prăjelile, grăsimile, cafeaua, alcoolul și sucurile, pot favoriza apariția simptomelor de reflux gastric.
Alți factori de risc sunt:
- Obezitatea
- Sarcina
- Fumatul
- Gura uscată
- Astmul
- Diabetul
- Sclerodermia
- Defecația întârziată (amânarea mersului la toaletă)
Cum se stabilește diagnosticul de reflux gastroesofagian
Medicul gastroenterolog este cel care va realiza examinarea clinică și va recomanda analize specifice în vederea confirmării sau infirmării diagnosticului de reflux gastroesofagian.
La o primă consultație, acesta îți va adresa câteva întrebări referitoare la starea ta de sănătate și simptomele care te deranjează, precum:
- Ce simptome prezinți și când au început să apară?
- Aceste simptome apar ocazional sau se manifestă zilnic?
- Ce anume ameliorează sau înrăutățește simptomele pe care le ai?
- Simți că îți vin înapoi alimentele?
- Ai dificultăți la înghițire?
- Ai slăbit sau ai luat în greutate în mod semnificativ în această perioadă?
După examenul clinic și biologic standard, care include hemograma completă, VSH, glicemie, uree, TGO, TGP, se recomandă efectuarea unui endoscopii.
Trebuie precizat însă că, în majoritatea cazurilor, prezența simptomelor clasice, respectiv regurgitația și arsurile la stomac, este suficientă pentru a stabili diagnosticul de boală de reflux gastroesofagian și începerea tratamentului medicamentos.
Analizele sunt rezervate, de obicei, pacienților vârtsnici sau celor care au antecedente familiale de cancer la nivelul esofagului și care prezintă simptome mai grave, cum ar fi disfagie, scădere ponderală, anemie etc.
Testele de diagnostic pot fi, la aprecierea medicului, endoscopia digestivă superioară cu prelevare de biopsii, pH-metria esofagiană, examenul radiologic baritat, manometria esofagiană, esofagoscopia, distensia esofagiană cu balonaș, testul Bernstein etc.
În ce constă tratamentul bolii de reflux gatroesofagian
Tratamentul refluxului gastroesofagian presupune, în principal, administrarea de medicamente, precum:
- Antiacide – neutralizează acidul gastric refluat
- Antisecretorii – inhibă secreția acizilor gastrici
- Prokinetice – stimulează golirea gastrică și esofagiană
- Protectori de mucoasă
Aceste medicamente, administrate pe termen lung (mai mult de două săptămâni), pot da reacții adverse precum diaree, scăderea nivelului de calciu și exces de magneziu în organism, periculos mai ales pentru cei care suferă de afecțiuni renale. Aceste aspecte trebuie discutate cu medicul.
Intervențiile chirugicale sunt rareori indicate, în special atunci când pacienții nu răspund la tratamentul medicamentos.
Modificarea stilului de viață joacă un rol important în tratamentul refluxului gastroesofagian. Iată câteva măsuri pe care le poți lua pentru ameliorarea simptomelor:
- Evită mesele abundente înainte cu 3-4 ore înainte de culcare;
- Renunță la fumat;
- Nu consuma alcool în exces;
- Nu purta haine strâmte - acestea determină creșterea presiunii intraabdominale;
- Menține-ți greutatea în limitele normale – grăsimea excesivă din jurul abdomenului creează presiune pe stomac și duce la împingerea conținutului gastric în esofag;
- Limitează consumul de alimente grase, prăjeli, ceapă, usturoi, oțet, citrice (portocale, lămâi, grepfrut, kiwi, ananas etc.), mentă, sucuri de fructe, cafea, ceai, ciocolată, roșii, ardei iuți și condimente;
- Dormi într-o poziție care să permită ridicarea capului cu 5-10 centimetri;
- Încearcă terapii de relaxare, care ajută la eliminarea stresului și anxietății, factori care pot agrava simptomele refluxului gastroesofagian.
Potrivit webmd.com, este indicat să ceri sfatul medicului înainte de a apela la remediile din plante, cum ar fi lemnul dulce, ulmul sau mușețelul. Aceste plante pot da reacții adverse grave, mai ales dacă sunt asociate cu tratamentul medicamentos!
Alimentele recomandate în caz de reflux gastroesofagian sunt: legumele (fasolea verde, broccoli, sparanghel, conopidă, cartofi, castraveți etc.), ghimbirul, ovăzul, orezul integral, fructele non-acide (pepene galben, mere, pere etc.), carnea slabă la grătar, fiartă sau la cuptor (curcan, pui, pește), albușul de ou, avocado, nucile, semințele de in, uleiul de măsline, de susan sau de floarea-soarelui.
Dacă te confrunți cu reflux gastroesofagian, ține cont de aceste recomandări și mergi la medic atunci când simptomele persistă sau se înrăutățesc.
Urmareste-ne pe Google News
