Sindromul levator - simptome, diagnostic si tratament

Spasmul arterelor cerebrale determina aparitia migrenei. Spasmul muschilor levatori (ridicatori) anali produc durere si este cunoscut sub denumirea de sindromul levator.

Ce este sindromul levator?

Cunoscut sub denumirea de planseul pelvin, diafragmul pelvin limiteaza cavitatea pelvina sau pelvis de perineu (regiune anatomica cuprinsa intre organele genitale externe si anus). Diafragmul pelvin este format din: muschiul coccigian, muschii ridicatori anali si tesutul conjunctiv adiacent.

Sindromul levator este reprezentat de o durere rectala episodica cauzata de spasmul muschiului levator anal. Afecteaza barbatii si femeile in aceeasi masura iar principalul simptom este reprezentat de durerea rectala spontana, care se amelioreaza dupa un anumit interval de timp. 

Semnele si simptomele sindromului levator Spasmul muschilor levatori anali determina aparitia urmatoarelor semne si simptome: - rectalgii fugace - durere trecatoare localizata la nivel rectal; - coccidinie (durere in regiunea coccigiana); - senzatie de presiune constanta localizata la nivelul rectului, asemanatoare cu cea din defecatia imperioasa; - jena vaga localizata rectal superior.

Durerea rectala, tipic, nu se afla in legatura cu defecatia dar aparitia ei este favorizata de pozitia sezanda. De obicei persista mai putin de 20 de minute. Apare spontan, si noaptea, tulburand somnul.

Rectalgiile pot fi ameliorate de emisia de gaze si peristaltismul intestinal; de obicei dispar spontan in cateva minute. In cazuri severe, durerea rectala poate sa dureze ore sau chiar zile. 

Diagnosticul de sindrom levator

Durerile rectale spontane si recurente pot fi puse pe seama altor afectiuni localizate la nivelul rectului si persoana afectata poate suferi interventii chirurgicale rectale fara niciun rezultat.

Pentru stabilirea diagnosticului de sindrom levator sunt necesare atat examinarea clinica cat si examene paraclinice sau de laborator.

La examinarea clinica locala, medicul va exclude alte afectiuni care se manifesta prin durere rectala: hemoroizi , fisuri anale  (boala Crohn), abcese anale. La examinarea locala se constata o sensibilitate crescuta si tensionarea muschilor levatori anali.

Testele paraclinice necesare diagnosticarii sindromului levator sunt:

- ecografia pelvina - evidentiaza modificari ale muschilor ridicatori anali;

- teste electrodiagnostice;

- teste specifice pentru evaluarea prostatei (unele cazuri de sindrom levator sunt determinate de afectiuni ale prostatei);

- CT sau RMN lombo-sacrat pentru excluderea afectiunilor coloanei vertebrale, afectiuni care pot fi o cauza de aparitie a sindromului levator. 

Tratamentul sindromului levator

Sindromul levator este o afectiune benigna, lipsita de gravitate, fara consecinte majore. Un episod acut cu durere rectala si coccidinie poate fi ameliorat prin:

- emisia de gaze;

- defecatie;

- baie calda in sezut;

- analgezice.

Atunci cand simptomele sunt mai intense, tratamentul medicamentos al sindromului levator consta in administrarea de miorelaxante sau masaj al sfincterului anal sub anestezie locala sau regionala.

Tratamentul sindromului levator mai include si fizioterapie cu stimulare electro-galvanica, aplicata la nivelul rectului inferior, cu eficienta crescuta prin diminuarea simptomelor (rectalgii, jena rectala, coccidinie).