Lăcașul de cult se află la 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, în localitatea Muereasca, și datează din anii 1700. În 2015 chiar a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea. Are în spate o istorie extrem de interesantă, pe care trebuie să o cunoști și tu dacă te-ai gândit măcar o dată că vrei să ajungi acolo.
Există o regulă potrivit căreia femeile nu au voie nici măcar să se apropie de această mănăstire și că le este strict interzis să îi calce pragul. Este, de fapt, o asemănare mai mult decât evidentă cu mănăstirile de pe Muntele Athos. Nici acolo nu sunt binevenite doamnele și domnișoarele. Din bătrâni se spune că toate persoanele de gen feminin care nu au respectat această rânduială și-au găsit sfârșitul în mod tragic.
Bazele Mănăstirii Frăsinei au fost puse în anul 1710 când doi călugări, Ilarion și Ștefan, s-au retras în acea zonă, după ce au plecat din Transilvania din cauza răscoalelor izbucnite în 1709. S-au stabilit pe locul în care este astăzi celebra mănăstire, doar că inițial au construit o biserică din lemn.
În 1764, boierii Cârstea, Damian și Nicoliță din Râmnicu Vâlcea au zidit, în locul bisericii de lemn, o altă mănăstire, care a fost înlocuită în 1859 cu mănăstirea pe care o putem vedea și astăzi. Ctitorul acesteia a fost Sfântul Calinic (primul ierarh canonizat de BOR). El a descoperit locul retras și liniștit încă din 1857, în timpul unei vizite pastorale prin județul Vâlcea.
Potrivit legendelor, tot el ar fi gândit și regula potrivit căreia femeile nu au voie să se apropie de lăcașul de cult. Acesta ar fi plecat pentru o scurtă perioadă de la Mănăstirea Frăsinei, iar când s-a întors i-ar fi găsit pe călugări petrecând cu femeile din sat. A considerat la acea vreme că aceasta ar fi singura modalitate de a ține ispitele departe de monahi.
Regulamentul impus de Sfântul Calinic a fost de la bun început respectat cu strictețe, mai ales după ce câteva femei l-au încălcat și au simțit urmările pe pielea lor.
Regulă sau blestem?
La Mănăstirea Frăsinei, carnea nu este niciodată inclusă în meniu, femeile nu au voie să pășească nici măcar în imediata apropiere, iar slujbele încep la miezul nopții și țin până dimineața.
În drum spre mănăstire, vizitatorii pot descoperi mai multe avertismente, amplasate strategic, din loc în loc. Primul se află la doi kilometri distanță: „Strict interzisă urcarea mai sus a persoanelor feminine” prin „Legământul Sfântului Calinic”.
Ca să țină ispitele departe de călugării din mănăstire, Episcopul Calinic ar fi aruncat un blestem asupra femeilor care au curajul de a încălca regula sa.
„Acest sfânt locaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie (mănăstire – n.r.) de părinți monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă lagoslovenia (blagoslovenia este forma corectă a cuvântului și înseamnă binecuvântare – n.r.) lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului-Noului Severin, 17 ian. 1867”.
Mama surorilor Gabor ar fi încălcat regula Mănăstirii Frăsinei
Veronicai Bulai, mama Ramonei și Monicăi Gabor, a murit în timpul unui pelerinaj făcut la mănăstirile din nordul județului Gorj. Potrivit mărturiilor celor din grupul său, aceasta ar fi trecut pe la Mănăstirea Frăsinei din Vâlcea, în ultima noapte din viață, încălcând astfel regula înfăptuită de ctitorul lăcașului de cult, Sfântul Calinic.
Femeia a sfârșit tragic în fața Peșterii Polovragi, după ce o stâncă s-a desprins de pe munte și a căzut direct pe ea. Iar acesta nu este singurul caz de acest gen. Un călugăr a povestit o întâmplare similară care a avut loc în urmă cu mai mulți ani:
„Femeile nu au voie pe munte. Este blestemul Sfântului Calinic, cel care a ctitorit mănăstirea. Au fost mai multe care au încălcat regula asta și n-a fost bine. Am avut o fată în sat, studentă, care s-a îmbrăcat în straie bărbătești și a urcat până la mănăstire. La întoarcere, a luat o mașină cu lemne să coboare în sat. Mașina s-a răsturnat pe drum drept, iar fata a murit. Restul celor care era cu ea, au scăpat fără nici o zgârietură.”
Din punct de vedere legal, femeile au voie să urce până la mănăstire dacă vor, doar că multe nu au curaj să încalce regula, fiindcă se tem de posibilul blestem.
Pentru persoanele de gen feminin care ajung în zonă și vor să se roage, călugării au construit o altă mănăstire în apropiere, la aproximativ doi kilometri de celebra mănăstire. „Biserica din vale” sau „Biserica de Jos”, așa cum este numită, a fost ridicată chiar lângă primul semn care stabilește hotarul pe care femeile nu au voie să îl treacă.
Nu toate fețele bisericești s-au bucurat la inaugurarea noului lăcaș de cult, considerându-l tot o încălcare a blestemului.
„Mulți monahi și clerici, părinți din Mănăstirea Sfântului Ierarh Calinic au încălcat acest legământ. Însăși construcția bisericii s-a făcut din neascultare și încălcarea blestemului Sfântului Calinic. (...) Monahii și clericii au produs multe sminteli semnalate în decursul timpului.”, se recunoaște într-un document semnat de mitropolitul Olteniei, IPS Irineu.
Arhiepiscopia Râmnicului și Mitropolia Olteniei au închis noua biserică după 30 de ani de funcționare și le-au interzis călugărilor de la Mănăstirea Frăsinei să coboare pentru a oficia slujbe.
„Decizia este, în esență, aceea ca monahii mănăstiri(i) Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu și la biserica situată la câțiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții cu rațiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah.”, a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Deși a lansat un blestem, intențiile Sfântului Clinic au fost dintre cele mai bune. El nu a dorit ca monahii să cadă în păcat și să rămână slujitori ai lui Dumnezeu. Acesta a fost canonizat în 1955, iar Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește în fiecare an pe 11 aprilie. În Calendarul Ortodox îl vei găsi cu numele de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului. A fost ieromonah, preot și stareț timp de 31 de ani la Mănăstirea de la Cernica și în anul 1850 a fost ales în fruntea episcopiei Râmnicului.
Totul despre Mănăstirea Prislop: istorie și program de vizitare
Urmareste-ne pe Google News
