Încă îmi aduc aminte acel moment dureros, acel moment în care mi-am privit dragostea vieții părăsindu-mă. Mă simțeam atât, dar atât de vinovată.
Știi, genul acesta de despărțiri sunt cele mai complicate, cele mai dureroase. La momentul acela, pentru mine era totul foarte clar. Am investit timp, energie și multă dragoste într-un om. Mi-am construit o viață alături de el și mi-am planificat tot viitorul la brațul său. Îl vedeam acolo, lângă mine, mereu. Și nici nu aș fi crezut vreodată că ar exista ceva care ar putea să ne destrame iubirea.
Și atunci când o astfel de relație ia sfârșit, îți dai seama că tu ai fost, pur și simplu, orbită de iubire pe parcursul ei. Cum nu am putut vedea? De ce nu mi-am dat seama de luptele pe care le ducea el? Singur...
Dintr-o dată, nu și-a mai putut imagina un viitor alături de mine. Nu, nu mai făceam partea din acel scenariu. Dar eu nu vedeam asta. Sincer, cred că a fost greu și pentru el să-și dea seama că dragostea pentru mine a luat sfârșit. Cum era să-mi zică? Ce era să facă?
Nu e niciodată ușor să fii persoana rănită, dar nici acela care rănește nu este mai fericit. Mai ales când știi cât de mult te iubește acea persoană, mai ales când știi deja că urmează să îi frângi inima.
M-am chinuit atât de mult să-mi găsesc cuvintele, să găsesc o soluție pentru problema noastră. O problemă despre care eu nici măcar nu știam că există. Și nu am reușit. Și plângeam și iar plângeam. Nu mai era nimic de făcut. Dragostea lui pentru mine dispăruse. Așa. Dintr-odată.
Și după despărțire, nu am făcut decât să reiau ultima noastră conversație în mintea. Continuu. Fiecare cuvânt în parte. Și plângeam... și mă durea... și îmi aminteam...
Și totul până într-o zi când, pur și simplu și fără vreun motiv anume, nu am mai simțit nimic. Dintr-o dată, m-am detașat de aceea persoană pe care credeam că o cunosc, pe care credeam că o iubesc.
Nu, nu mai făcea parte din viața mea, din realitatea mea, din sufletul meu. Toată dragostea pe care i-am purtat-o a dispărut.
Știi, vindecarea nu se întâmplă peste noapte, nici peste câteva săptămâni. Uneori, poate dura chiar mai mult. Poate chiar luni, poate chiar ani. Dar te vei vindeca, ai încredere în asta. Într-o zi, te vei ridica de la pământ, îți vei șterge lacrimile și o vei lua de la capăt. Fără durere, fără frustrare. Cu inima deschisă și cu speranța că, poate de data asta, va fi mai bine.
E greu, într-adevăr, să simți că viața ta trece cu încetinitorul. Dar, dacă a durat atât de mult și a fost atât de greu să treci peste o despărțire, înseamnă că tu chiar ai iubit cu adevărat. A for real. A fost iubire. Și vei învăța, cu timpul, că acea poveste de iubire, chiar dacă a luat sfârșit, ți-a oferit o lecție incredibilă de viață, una reală.
La un moment dat, te vei vindeca. Vei învăța să iubești din nou și îți vei da seama că durerea a avut scopul ei. Sincer, sper să obții acel final fericit la care visezi. Dar nu uita că, înainte de toate, totul este temporar. Fă tot ceea ce simți acum, bucură-te de ceea ce trăiești pentru că momentul prezent nu ți-l mai dă nimeni înapoi....
Citește și: Rămâi singur/ă, pentru că este mai bine așa decât să fii într-o pseudo-relație
Sursă inspirație articol: Thoughtcatalog
Urmareste-ne pe Google News
