Odată ajuns la orfelinat, inima i s-a umplut de bucurie când a început să interacționeze cu micuții de acolo. L-a impresionat cel mai tare povestea unor frați ai căror părinți muriseră de curând. Erau trei la număr și angajații de acolo i-au spus că va fi aproape imposibil să ajungă toți în aceeași familie. În general, oamenii evită să adopte mai mulți copii, ci se îndreaptă către unul singur. I s-a părut sfâșietor gândul că aceștia vor fi despărțiți, așa că i-a venit o idee.
Toată această poveste care a luat o întorsătură neașteptată a început în biroul șefului său, când Patrick a primit o veste legată de locul său de muncă:
„Avem nevoie doar de muncitori grozavi pentru o astfel de responsabilitate, așa că vreau să conduci acest proiect și îți poți alege echipa.”, i-a spus domnul Carlson.
Bărbatul nu era atât de împlinit în plan personal, căci era singur și nu avea cui să îi spună de realizările sale profesionale. Totuși, s-a bucurat că șeful a avut încredere să îl trimită pe el în acel loc, fiindcă era într-adevăr o responsabilitate uriașă. Acoperișul care stă deasupra capetelor unor copii nevinovați ar trebui să aibă o structură sigură și să fie făcut de oameni pricepuți.
Patrick a primit de la divinitate o recompensă enormă pentru munca depusă și pentru dedicarea de care a dat dovadă în acest proiect. Universul a așezat totul în favoarea lui și i-a scos în cale pe cei trei frați care aveau să îi umple golul din inimă.
A fost de ajuns să îi vadă o singură dată și să își dorească să îi ia acasă, pentru a-i integra în familia sa. Știa că va fi greu să obțină aprobarea pentru adopție, având în vedere că nu avea nici măcar o parteneră de viață care să-l ajute să îi crească.
Și-a dorit întotdeauna să ia acasă pe cineva dintr-un orfelinat, pentru că și el a crescut într-o familie adoptivă. Practic, voia să își arate recunoștința pentru tot ce a trăit de-a lungul anilor. La șapte ani a fost adoptat de cei mai iubitori oameni din lume, pe care își dorea să îi facă bunici. A știut mereu că va deveni și el tată adoptiv, dar nu s-a gândit niciodată că se va întâmpla totul atât de repede și că nu va avea alături o mamă pentru acei copii.
După ce a plecat de la serviciu, s-a gândit toată noaptea la frații care l-au impresionat profund. Imediat după finalizarea proiectului, a vorbit cu angajații și cu un asistent social, apoi au început procedurile de adopție. Apartamentul lui putea să îi găzduiască pe toți, acum că erau încă mici. Dar pe viitor, trebuia să se gândească la o modalitate de a-și mări locuința sau de a cumpăra una nouă.
Bărbatul s-a bucurat de susținerea părinților săi, care au fost încântați de vestea că vor deveni bunici. Ei nu mai aveau speranță că acest lucru se va întâmpla, fiindcă îl știau tot singur pe fiul lor. Totul începea să se lege perfect, pentru că aceștia s-au oferit să aibă grijă de micuți în timp ce Patrick era la serviciu.
Chiar și colegii de muncă și-au arătat susținerea și aprecierea pentru acest gest minunat. Toți i-au urat mult succes pe noul drum, chiar dacă au fost și câteva persoane care nu credeau că se va descurca pe cont propriu.
„Ești nebun, omule!”, „Nu-mi vine să cred. Nici măcar nu ești căsătorit!”, „Ți s-a aprobat această cerere? Credeam că orfelinatele nu le dau nicio șansă taților singuri!”, „Vai! Felicitări! Spune-mi dacă ai nevoie de un sfat. Am cinci copii acasă.” – au fost câteva dintre reacțiile celor pe care îi întâlnea zi de zi la serviciu.
Cererea de adopție a fost aprobată destul de repede. Asistentul social a avut o justificare pentru această situație și a spus că sistemul este atât de sufocat încât ar fi luat în considerare pe oricine dorea să adopte. Așa a fost posibil ca un bărbat singur să devină tată pentru trei copii deodată.
Fericit că a reușit să își îndeplinească visul și să schimbe viața unor suflete nevinovate, a mers cu fiii săi la sediul firmei de construcții la care era angajat. Toți aveau sub șase ani, așa că i-au fermecat pe muncitori care imediat au început să roiască în jurul lor.
Chiar și domnul Carlson a ieșit din biroul lui și a început să se joace cu băieții mai mari, care aveau cinci și trei ani. Cel mic avea un an și jumătate, așa că a stat mai mult în cărucior și a dormit.
Citește și: Bebelușul este furat din pătuț în toiul nopții, mama muribundă îi lasă un mesaj, 30 de ani mai târziu
Un gest de milioane a înseninat seara și viața lui Patrick
După această zi grozavă, proaspătul tătic a plecat acasă cu noua lui familie, fără să se teamă o secundă că îi va fi greu să țină pasul cu puii de om care aveau multă energie. Când a ajuns în dormitor, a vrut să ia mezinul din cărucior și să îl pună în pătuț.
În acel moment, a văzut în cărucior o bucată de hârtie care semăna cu un plic. L-a luat în mână și a văzut că îi era adresat lui și avea sigla companiei pe el.
„O fi de la domnul Carlson?”, s-a întrebat nedumerit.
Apoi aproape că l-a scăpat din mână când a văzut ce se afla înăuntru. Transpirația a început să îi curgă pe frunte și, pentru o secundă, a crezut că va leșina din cauza șocului. Din fericire, și-a recăpătat echilibrul, sprijinindu-se de perete.
Găsise un cec în valoare de 250.000 de dolari! O sumă care l-a lăsat fără cuvinte! După câteva secunde, a văzut și un mesaj scris cu litere foarte mici.
„Dragă Patrick, sunt mândru de tine. Acesta este un cadou pentru tine și noua ta familie. Mult succes! Semnat domnul Carlson.”
I s-au umplut instant ochii de lacrimi când a realizat că suma respectivă îi era mai mult decât suficientă pentru a plăti avansul noii locuințe pe care o avea în plan. Ba mai mult, cu restul de bani putea să plătească taxele de adopție și să cumpere alte lucruri pentru copiii săi.
„Meriți asta, Patrick. Nu cunosc mulți oameni care ar putea face așa ceva în mod dezinteresat pentru un copil străin. M-am gândit ce pot face eu cu banii mei. Copiii și nepoții au mai mult decât suficient pentru a se descurca toată viața și mă întrebam cum să-i ajut pe alții. Tu m-ai inspirat, omule!”, sunt cuvintele pe care șeful i le-a spus a doua zi când s-au întâlnit.
În semn de recunoștință, Patrick l-a strâns atunci în brațe și i-a promis că va folosi acea sumă cu înțelepciune. Fiecare bănuț avea să fie cheltuit doar în interesul micuților.
Care este concluzia acestei povești?
Legea atracției nu este doar un mit și lucrurile bune chiar vin la oamenii buni. Bărbatul singur a făcut o faptă bună, iar acest gest i-a fost răsplătit de bunătatea șefului său.
Definiția familiei s-a schimbat de-a lungul anilor și oricine are capacitatea de a iubi și îngriji un copil, în ciuda statutului marital.
Din păcate, la noi în țară încă nu poți adopta dacă ești singur/ă, dar în alte zone ale Globului se poate. Acest caz ar trebui să fie un exemplu pentru toată lumea, căci bunătatea și grija sunt valori care nu țin cont de absolut nimic. Oamenii buni se cunosc dintr-o mie. ❤️
Citește și: Un bărbat paralizat care a mers la altar, după 7 ani, în scaunul cu rotile, a adoptat 6 copii
Urmareste-ne pe Google News
