Războiul început de Rusia aduce în continuare zeci de mii victime printre civili în orașele ucrainene. Mariupol a rămas fără electricitate, gaz și energie curentă în urma asedierilor și, din păcate, eforturile de a deschide coridoare pentru distribuirea ajutoarelor și evacuarea rezidenților au fost în zadar.
Ucrainenii care au reușit să scape din calea bombardamentelor ar putea spune că au primit o nouă șansă la viață, deși suferința lor este departe de a fi încheiată. Cei mai afectați de situația din Ucraina sunt, bineînțeles, copiii, care sunt mult prea tineri pentru a înțelege ce se întâmplă în jurul lor.
Sursa foto: Youtube
Nadia Denysenko și copiii ei, doi băieți de 14 și cinci ani și o fiică de 12, au reușit să scape de infernul din Mariupol, oraș aflat sub asediu și atac constant, abia după trei săptămâni de la începerea războiului. Povestea lor este, fără doar și poate, doar o altă dovadă de curaj infinit în mijlocul unei tragedii incredibile.
Aceștia s-au adăpostit în apartamentul lor, unde era extrem de frig, pe tot parcursul "șederii" în orașul care în trecut le era casă. Ferestrele locuinței fuseseră distruse în urma unei explozii în apropierea blocului. Zile întregi au făcut foamea, căci mâncarea lor era limitată și aproape că nu aveau nimic de băut.
"Am fost atât de fericiți că am primit apă îmbuteliată. Am terminat-o în câteva secunde", a spus Nadia, amintindu-și momentul în care a ajuns, în siguranță, la o rudă de a sa, alături de cei trei copii ai ei. „Când a început războiul, fiul meu cel mic a spus: „Mamă, aș vrea să iau niște pâine”, a mai adăugat ea.
Sursa foto: Youtube
Pe timp de zi, Nadia și copiii săi obișnuiau să se ascundă în spatele zidurilor groase, în timp ce, seara, se adăposteau la subsol. De obicei se trezeau la 05:00, căci exploziile puternice nu lăsau pe nimeni să doarmă.
"A fost iadul pe pământ. Trăiai fiecare zi fără a știi dacă te vei mai trezi dimineața următoare", a mai povestit Nadia, care are 39 de ani și obișnuia să lucreze la un supermarket din oraș.
Sursa foto: Youtube
Pentru a-și liniști fiul cel mic și pentru a-i oferi, poate, măcar un strop de optimism și speranță, ucraineanca îi spunea acestuia că bombardamentele sunt, de fapt, doar niște focuri de artificii.
"Am fost bombardați puternic. Nu le-a păsat de nimic... Fiul meu a tot întrebat: “De ce sunt explozii?”", a mai adăugat femeia.
În tot timpul pe care l-au petrecut în Mariupol, locuitorii orașului încercau să se ajute unii pe alții, gătind într-o bucătărie improvizată pe stradă toată mâncarea pe care o aveau în casa. În ultimele două zile pe care le-au petrecut acolo, Nadia și copiii ei nu au mai avut ce să mănânce. Nici măcar cereale. Nici măcar fulgi de ovăz. Într-o astfel de situație, banii nu mai făceau nicio diferență căci nu mai exista niciun magazin din care să-și procure hrană. Totul era scrum. Totul este scrum și acum.
Într-una din încercările de a scăpa din ghearele războiului, femeia și micuții săi au fost atacați. Cei patru au reușit să se salveze după ce un bărbat i-a împins într-o clădire dărăpănată.
„Totul a fost intenționat. Când am plecat de acolo, am asistat la ceva groaznic.”, a spus Nadia.
O mașină a fost lovită de un obuz, iar șoferul, un militar care încerca să își scoată familia din oraș, a fost lovit la cap. Femeia și alți ucraineni l-au dus într-un subsol, unde o altă femeie care era medic a reușit să-l coase folosind un ac și ață.
„După ce am văzut toate aceste lucruri, ne-am întors acasă și fiul meu mai mic m-a întrebat: „Mami, de ce încearcă să ne omoare?” Ce aș fi putut să-i spun? Nu știu.”, a spus Nadia.
Sursa foto: Youtube
Câteva zile mai târziu, în ziua de 17 martie, familia Denysenko a reușit să scape din orașul asediat. Inițial, aceștia au ajuns în satul Mangush, iar apoi s-au îndreptat către Berdiansk. De acolo au luat un autobuz și, ulterior, au ajuns în Zaporizhzhia.
"Când am plecat din oraș, eram murdari și acoperiți de noroi. Nu făcuserăm duș. Când nu ai nimic de băut, nu te mai gândești să faci un duș.", a mai mărturisit femeia.
După cinci zile de călătorit, Nadia și copiii ei au ajuns în Lviv, în vestul Ucrainei, o regiune care a fost în mare parte ferită de atacurile Rusiei.
"Suntem în siguranță acum și putem cumpăra mâncare, dar fiul meu încă ascunde alimente: pâine, bomboane. Le ascunde în diferite părți ale apartamentului în care locuim acum. Când l-am întrebat de ce face asta, mi-a spus că vrea să se asigure că vom avea ce mânca și mâine", a mai spus ea.
Nadia crede că, într-o bună zi, copiii ei vor putea depăși tragedia prin care au trecut. Aceasta speră să se poată întoarce în Mariupol după finalizarea războiului, când orașul va fi reconstruit.
"Doar că nu înțeleg de ce s-au întâmplat toate aceste lucruri. De ce au făcut asta?", a concluzionat ea.
Citește și: David Beckham, gest unic și emoționant: i-a cedat contul de Instagram unei doctorițe din Harkov
Urmareste-ne pe Google News
