File de istorie: Cine a fost legionarul Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu, despre care Călin Georgescu a afirmat că „au făcut și fapte bune"
Recent, declarațiile publice ale lui Călin Georgescu, care a susținut că figuri controversate precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu „au făcut și fapte bune”, au reaprins discuțiile despre perioadele întunecate din istoria României.
Acest articol își propune să aducă lumină asupra vieții și a faptelor celor două personalități, incluzând nu doar orientările lor politice și militare, ci și atrocitățile comise sub regimul lor.
Corneliu Zelea Codreanu și Mișcarea Legionară
Corneliu Zelea Codreanu, fondator al Legiunii Arhanghelului Mihail (cunoscută și sub numele de Garda de Fier), a fost o figură profund controversată în istoria românilor.
Mișcarea legionară, apărută în anii 1920, promitea o „renaștere națională” și promova o ideologie ultranaționalistă, profund antisemită, cu elemente mistico-religioase și bazată pe loialitate absolută față de lider.
Corneliu Zelea Codreanu și adepții săi au cultivat imaginea unui „naționalism pur”, care respingea corupția politică și promitea o Românie „morală”, condusă de elita legionară.
„Căpitanul” a imprimat, ca trăsătură fundamentală a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naționalist, stabilind o legătură structurală între creștinismul ortodox și conceptul de „românitate”.
„Cămășile verzi” glorificau de asemenea sacrificiul și îmbrățișarea voluntară a morții pentru „mântuirea neamului” românesc.
Această aparentă imagine patriotică a fost doar o fațadă pentru numeroasele acte de violență politică.
Mișcarea legionară a fost responsabilă pentru o serie de asasinate politice, inclusiv uciderea prim-ministrului I. G. Duca în 1933, a prim-minstrului Armand Călinescu în 1939 și a istoricului Nicolae Iorga în 1940.
De asemenea, legionarii au orchestrat Pogromul de la București din ianuarie 1941, când sute de evrei au fost uciși sau torturați.
Atrocitățile comise sub umbrela mișcării legionare rămân printre cele mai sumbre episoade din istoria modernă a României.
Codreanu însuși a fost executat în anul 1938, sub regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, în timp ce era transportat către închisoarea Jilava, alături de alți 13 legionari.
Ion Antonescu și regimul de dictatură militară
Ion Antonescu a devenit prim-ministru al României în septembrie 1940, după abdicarea regelui Carol al II-lea și revenirea pe tron a fiului său, Mihai I.
Ion Antonescu a fost numit în funcție de către Regele Mihai, însă foarte rapid a preluat puterea absolută în stat, având sprijinul mișcării naționaliste Garda de Fier, condusă de Corneliu Zelea Codreanu. În anul 1941, i-a îndepărtat pe legionari printr-o lovitură de stat.
Ion Antonescu a jucat un rol central în alierea României cu Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, considerând că aceasta era singura cale de a recâștiga teritoriile pierdute în urma Pactului Ribbentrop-Molotov.
Regimul Antonescu a fost marcat de politici brutale și crime împotriva umanității. Au existat represalii severe împotriva evreilor și a altor grupuri etnice sau politice considerate „dușmani ai statului”.
Sub conducerea lui Ion Antonescu, România a deportat zeci de mii de evrei și rromi în lagărele de concentrare din Transnistria, unde condițiile insalubre și execuțiile au dus la moartea a peste 200.000 de oameni.
Pe lângă genocid, mareșalul Ion Antonescu a susținut și operațiuni militare în estul Europei, care au cauzat suferințe uriașe în rândul civililor.
În august 1944, în fața avansului Armatei Roșii și a schimbărilor din Europa, Regele Mihai I a organizat o lovitură de stat și l-a arestat pe Antonescu, punând capăt regimului său dictatorial.
România a schimbat tabăra în război și a devenit astfel aliată a Uniunii Sovietice.
După război, Antonescu a fost judecat de regimul comunist pentru crime de război și crime împotriva umanității. A fost condamnat la moarte și executat în 1946.
Așa-zisele „fapte bune”
Călin Georgescu, candidat la președinția României, a stârnit controverse prin declarațiile sale privind simbolurile naționale și opiniile sale despre mișcarea legionară, exprimate într-un interviu acordat în 2020 Elenei Sechila, soția fostului militar în Legiunea Străină Eugen Sechila.
În interviul publicat pe pagina de Facebook „Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei,” Georgescu a pledat pentru schimbarea imnului național și reabilitarea liderilor Mișcării Legionare.
Călin Georgescu a susținut că Mișcarea Legionară reprezintă „cea mai puternică esență și expresie de sănătate și voință proprie venită din poporul român.”
El a afirmat că istoria acestei organizații nu a fost prezentată corect și a criticat includerea mișcării în categoria organizațiilor fasciste, conform legislației actuale.
Într-un discurs halucinant, Călin Georgescu a spus despre Corneliu Zelea Codreanu și alte figuri legionare ale vremii că aceștia au fost „vârfurile intelectualității românești” din perioada interbelică, și că „au făcut și fapte bune”.
În 2021, afirmațiile sale legate de Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu au fost de-a dreptul șocante.
„Neamul românesc (…) a trăit prin Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareşalul Ion Antonescu şi mulţi, mulţi alţi eroi”, a spus atunci candidatul învingător în primul tur al prezidențialelor de anul acesta.
Declarațiile lui Călin Georgescu, care dorește reabilitarea acestei mișcări, contravin consensului istoriografic și mai ales legislației actuale privind interzicerea promovării ideologiilor fasciste.
Deși au avut susținători în timpul vieții și după, moștenirea acestor personaje controversate este una care cere o examinare profundă și nuanțată, în care atrocitățile și responsabilitatea morală nu pot fi ignorate.
Surse foto: saptamanalul, facebook, radio-arhive, muzeul virtual, istoriesicivilizatii, puntomarinero, alchetron, jewishnews, alchetron, alchetron
Surse articol: lapunkt, adevarul, adevarul, g4media, wiki, romaniatv, adevarul, adevarul
Urmareste-ne pe Google News
