Noii sfinți ai Bisericii Ortodoxe! Cine sunt cei 16 sfinți canonizați, printre care se numără Arsenie Boca și părintele Cleopa

Marţi, 11.02.2025

Biserica Ortodoxă Română marchează un moment de profundă semnificație spirituală prin canonizarea a 16 noi sfinți cuvioși și preoți mărturisitori din secolul XX. Află cine sunt noii sfinți din calendarul ortodox!

Evenimentul a avut loc în contextul celebrării a 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române, dar și a 140 de ani de la obținerea autocefaliei.

Proclamarea oficială a avut loc pe 4 februarie 2025, la Catedrala Patriarhală din București. A fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de ierarhii Sfântului Sinod.

Cine sunt noii sfinți canonizați?

Printre cei 16 sfinți care vor fi de acum pomeniți în calendarul ortodox se numără personalități marcante ale vieții duhovnicești românești, care au trăit și propovăduit credința în perioada comunistă.

Unii dintre ei au fost prigoniți, arestați sau chiar martirizați pentru credința lor neclintită.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie)

A fost stareț al Mănăstirii Antim din București, un renumit duhovnic și pictor bisericesc, și membru al mișcării cultural-duhovnicești „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim. „Duhovnicul Bucureștilor” a suferit persecuții în perioada comunistă pentru credința sa, și a fost condamnat la muncă silnică.

Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie)

Profesor și teolog de renume internațional, a tradus lucrări fundamentale ale Sfinților Părinți și a contribuit la dezvoltarea teologiei ortodoxe contemporane. A fost persecutat în timpul regimului comunist și chiar condamnat la închisoare.

Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie)

A fost preot la Catedrala Episcopală din Huși, director al unei școli de cântăreți și profesor de sectologie. Sfântul Constantin Sârbu a fost închis o perioadă, însă și-a menținut credința, îmbrățișând o viață de nevoință și rugăciune neîncetată.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie)

Părintele Arsenie Boca este poate unul dintre cele mai sonore nume de pe această listă. „Sfântul Ardealului”, așa cum mai este numit el, a înfăptuit multe minuni pentru credincioșii care au călcat pragul mănăstirii Prislop, acolo unde duhovnicul este înmormântat.

De-a lungul vieții, Sfântul a trecut prin momente dificile din cauza Securității, fiind arestat de mai multe ori. După ce i-a fost interzis să slujească, părintele a devenit pictor, iar în cele din urmă s-a stins din viață la Mănăstirea Sinaia.

Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie)

A fost supus la muncă silnică în perioada regimului comunist, iar din cauza încercărilor prin care a trecut de-a lungul timpului și-a petrecut ultimele clipe de viață în spital. A decedat în 1983, pe 22 iulie. La înmormântarea soției sale, în 1998, s-a descoperit că trupul sfântului era neputrezit, uscat și plăcut mirositor.

Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie)

Duhovnic renumit, a fost stareț al Mănăstirii Sihăstria și a îndrumat numeroși monahi pe calea vieții duhovnicești.

Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie)

Unul dintre cei mai cunoscuți duhovnici români, a fost stareț al Mănăstirii Sihăstria și autor de lucrări duhovnicești apreciate. Și-a dedicat întreaga viață nevoinței, rugăciunii și pocăinței. Sfântul a fost iubit de către oamenii care veneau la mănăstire, deoarece reușea să-i întoarcă pe mulți la credință și să îi încurajeze să-și schimbe viața.

icoana soborul sfintilor in care se afla reprezentati tot cei 16 noi sfinti ai bisericii ortodoxe romane

Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie)

A intrat în monahism la Mănăstirea Prislop în anul 1949, iar după un deceniu a ajuns duhovnic la Mănăstirea Râmeț. El a fost și preot misionar jertfitor în satele mocanilor din Munții Apuseni, și este cunoscut pentru milostenia sa față de cei săraci și nevoiași.

Un preot a anulat taxele la biserica în care slujește. „Acest fapt trebuie urmat de toți preoții din țară. Acolo unde este taxă, nu mai este har”

Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie)

A fost duhovnic la Mănăstirea Brâncoveanu aproape 50 de ani, iar în ultimii ani din viață a fost duhovnicul monahilor şi al tuturor creştinilor care veneau să îl vadă. Mereu îi întâmpina și îi asculta cu răbdare pe toți cei care îi călcau pragul.

Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie)

A fost doctor în Teologie al Universității din Cernăuţi, dar și rectorul Academiei Teologice din Cluj-Napoca. Sfântul a fost condamnat la opt ani de închisoare și s-a stins din viață în urma chinurilor la care a fost supus de către regimul comunist.

Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie)

S-a numărat printre deținuții politici martirizați pentru credință. A fost stareț la Arnota și Tismana, bibliotecar la Cernica și misionar în Transnistria. Acesta a fost arestat, și s-a stins din viață din cauza chinurilor la care a fost supus.

Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie)

Monahul a suferit pentru credința sa în perioada comunistă, fiind un exemplu de curaj și statornicie în credință. Sfântul s-a stins din viață după ce a fost bătut crunt de comandantul unei unități militare.

Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai)

A fost un preot misionar din zona Banatului. Sfântul a primit de la Dumnezeu darul vindecării și al izgonirii duhurilor necurate, motiv pentru care a fost apreciat de mulți credincioși.

Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie)

A fost încarcerat de trei ori și a murit în închisoarea din Aiud, din cauza opoziției sale față de regimul comunist.

Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august)

A intrat în monahism după ce a fost salvat de Dumnezeu în timp ce lupta în Războiul de Reîntregire. Pentru credința sa, el a fost condamnat la 8 ani de muncă silnică în Siberia.

Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august)

A slujit timp de 55 de ani la biserica parohiei Călărași-sat și a fost reprezentantul preoțimii basarabene în Sfatul țării de la Chișinău. În cele din urmă, a fost deportat într-un lagăr din Kazan, unde s-a stins din viață.

Procesul de canonizare

Canonizarea unui sfânt presupune un proces amplu, care implică strângerea de documente istorice și mărturii despre viața și faptele sale.

Propunerile de canonizare sunt înaintate de eparhiile unde aceștia și-au desfășurat activitatea, fiind analizate de Sinodul Mitropolitan și ulterior de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

După aprobare, proclamarea publică înseamnă includerea numelui sfântului în calendar, stabilirea zilei de prăznuire și elaborarea troparului și a icoanei sale.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a subliniat importanța acestui moment spiritual.

„Acești sfinți mărturisitori sunt icoane vii ale Bisericii noastre, care ne învață că iubirea jertfelnică pentru Hristos este cea mai înaltă chemare a fiecărui creștin”.

Soborul Sfinților Români și icoana aniversară

Biserica Ortodoxă Română a prezentat și noua icoană, Soborul Sfinților Români, reprezentativă pentru acest an jubiliar.

Icoana include imaginea Maicii Domnului pe tron cu Pruncul Hristos, înconjurată de îngerii slavei, având ca fundal imaginea Bisericii.

În partea inferioară sunt reprezentați Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, înconjurat de sfinți români, printre care și cei 16 noi canonizați, ilustrați după tradiția bizantină.

Această proclamare reprezintă un moment de bucurie pentru Biserica Ortodoxă Română și pentru toți credincioșii, care de acum înainte vor putea cinsti noi sfinți. Ei sunt exemple vii de credință, jertfă și curaj, modele demne de urmat pentru orice creștin.

Vezi si