Profesorul belgian Joris Delanghe, a ajuns la o cloncluzie care este mai mult decât în avantajul nostru: "Am observat că există o mare diferență între severitatea cu care se manifestă Covid-19 în unele stată față de altele. Spania, de exemplu, sau Italia, au fost extrem de afectate, în timp ce alte țări, în care virusul ajuns cam în același moment, au fost afectate într-o măsură mult mai mică.
Statele Europei de Est, par să fi fost mai protejate. Inițial, s-a crezut că în Italia virusul a fost mult mai virulent, sau că a suferit mutații, dar aceste ipoteze nu s-au confirmat.
Citește și 6 simptome-cheie pe care le ai dacă suferi de coronavirus
Așa că am prelucrat datele genetice din 35 de state diferite, odată cu datele privind prevalența și mortalitatea virusului. Descoperirea frapantă pe care am făcut-o a fost că, pe hartă regiunilor genetice din Europa, care au un anumit gardient Est-Vest, polimorfismul (n. r. genei) ACE1 are o legătură directă cu mortalitatea Covid-19. În Estul Europei, polimorfismul de tip D al ACE1 e prezent la 60-65% din populație, în timp ce, în vestul Europei, e prezent la numai 50-55%. Am ajuns la concluzia că până la 40% din prevalență și mortalitatea Covid-19 se pot explică doar prin această variație genetică.
Est-europenii sunt puțin mai norocoși decât ceilalți pentru că nu sunt la fel de afectați. În orice caz, trebuie să ne amintim că aici e vorba doar de statistici care nu ajută mult cazurile individuale. În Franța, de pildă, doar 29% din populație prezintă polimorfismul de tip DD. În România, procentul este de 40%. Este apoi genotipul ÎI, care este amenințat mai sever de virus, și care în Franța se găsește la 21% din populație, iar în România doar la 11,5%. Deci în fiecare țara există persoane care sunt în categoria de risc, fără discuție".