România va trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie, mai exact, în noaptea de 26 spre 27 martie. Așa cum se obișnuiește, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00. Asta înseamnă și că ziua de duminică, 26 martie, va fi cea mai scurtă din acest an. Ea va avea, teoretic, exact 23 de ore. De asemenea, se face și trecerea de la fusul orar EET la cel EEST, iar timpul de compresie în ore se va muta de la GMT2 la GMT3.
Din acel moment, zilele se vor lungi, nopțile se vor micșora și noi „vom dormi mai puțin”. În schimb, ne vom putea bucura de tot mai multă lumină naturală pe timpul zilei, acesta fiind și scopul principal al schimbării de oră. Ca în fiecare an, trecerea de la ora de iarnă la ora de vară și invers se face în apropierea echinocțiilor de primăvară și toamnă. În acest an, echinocțiul de primăvară are loc în data de 20 martie, iar cel de toamnă în ziua de 23 septembrie.
Cum ne afectează această schimbare?
Ei bine, deși ceasurile noastre se resetează automat mai nou, organismul uman și creierul nu se pot reseta într-o clipită. Acestea au nevoie de timp pentru a se acomoda cu noul stil de viață, chiar dacă transformarea nu este una atât de însemnată.
Deși această schimbare de oră a devenit un obicei pe parcursul anilor, ea ar putea avea un efect negativ asupra organismului uman. Specialiștii în domeniul medicinei punctează faptul că oamenii au nevoie de aproximativ una sau două săptămâni pentru a se putea obișnui cu noul fus orar.
Revenirea la ora de vară implică schimbarea rutinei de zi cu zi, dar și modificări ale somnului și micșorarea perioadei de dormit din fiecare noapte. Printre “efectele adverse” ale acestui fenomen se regăsesc și: insomnia, nervozitate, oboseală, dureri de cap, amețeală, anxietate, dureri musculare, tulburări de concentrare. De asemenea, poate fi afectat și apetitul. În general, persoanele afectate de această schimbare sunt copiii și bătrânii, tocmai pentru că aceștia au un organism mult mai sensibil atât din punct de vedere psihologic, cât și fiziologic.
Cum a apărut fenomenul de schimbare al orei în lume
Ideea trecerii la ora de vară îi aparține lui Benjamin Franklin, un diplomat, om de știință și inventator american. El a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și cât de eficiente erau ele în secolul al XVIII-lea.
Inițial, ora de vară a fost introdusă în timpul primei conflagrații mondiale, ca o necesitate de război. Primele țări care au îmbrățișat această schimbare au fost Germania Și Austro-Ungaria. Acest lucru s-a întâmplat în data de 30 aprilie 1916 și avea ca scop principal economisirea cărbunilor necesari producției pentru război. Astfel că ziua de 1 mai 1916 a început la ora 11 a zilei, iar cea de 30 septembrie a luat sfârșit la o oră după miezul nopții.
Schimbarea ceasului în România
România a implementat pentru prima oară acest sistem în anul 1917, în timpul Primului Război Mondial.
„De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora șapte e deja ora opt și așa mai departe. A trebuit să o facem pentru că rușii așa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuși încurcături, fără îndoială.”, a notat Regina Maria în jurnalul său.
Imediat după război s-a renunțat la această schimbare și a fost reimplementată mai târziu, în 1932. În 1944, această practică era din nou suspendată, iar în 1979 a fost reintrodusă. Mai apoi, în 1997, România s-a alăturat celorlalte țări Europene care treceau la ora de vară în ultima duminică a lunii martie, iar de atunci se respectă anual acest proces. Deși în luna martie a anului 2019 s-a votat renunțarea la schimbarea orei de vară și de iarnă definitiv din anul 2021, această modificare încă nu a fost pusă în aplicare până în prezent.
Citește și: Crește numărul românilor care aleg să plece să lucreze în străinătate
Surse articol: Libertatea, Kanald, Sfatulparintilor
Urmareste-ne pe Google News
