Ei bine, singurul aliment strict interzis este carnea, dar poți să mănânci ouă, brânză și lapte, conform spuselor părintelui Sorin Neculai Marciuc de la Parohia „Iustin Martirul și Filosoful” din Cluj-Napoca.
Saptămâna Albă are rolul de a ne aminti de stilul de viață al primilor oameni care au trăit în Rai, fără să consume carne. Așa este, Adam și Eva nu au mâncat niciodată carne în împărăția lui Dumnezeu.
În plus, această perioadă îi ajută pe creștinii ortodocși să facă mai ușor trecerea spre Postul Mare, pentru că organismul trebuie să se obisnuiască treptat cu un regim slab în proteine, mai ales că Postul Paștelui durează șapte săptămâni.
Conform crestionortodox.ro, în ziua de miercuri din Săptămâna Albă se rostește pentru prima dată în perioada Triodului, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul – „Doamne și Stăpânul vieții mele”, rugăciune care este spusă până în ziua de miercuri din Săptămâna Mare.
Trebuie să mai știi că în zilele de miercuri și vineri din Săptămâna brânzei nu se săvârșește Sfânta Liturghie, cele doua zile fiind aliturgice.
În Sâmbăta lăsatului sec de brânză, Biserica îi pomenește pe toți bărbații și pe toate femeile care au fost „luminați prin postire”, iar această zi este numită „ziua asceților". Ei sunt văzuți ca modele, călăuzitori pentru parcurgerea postului și a pocăinței:
„Veniți toți credincioșii să lăudăm cetele cuvioșilor părinți: pe Antonie căpetenia, pe luminatul Eftimie, pe fiecare deosebit și pe toți împreună și viețile acestora ca un alt Rai al desfătării cu gândul socotindu-le...", acestea sunt cuvintele care se spun în timpul slujbei.
Duminica din Săptămâna Albă este cunoscută ca „Duminica Iertării”, dar slujba de iertare nu se mai ține în toate bisericile. Doar mănăstirile păstrează acest obicei unic, prin intermediul căruia toți credincioșii își cer iertare pentru păcatele săvârșite.
„Semnificaţia duhovnicească a Săptămânii Lăsatului sec de carne sau a Săptămânii brânzei, cum mai este numită, este o pregătire pedagogică a credincioșilor pentru post. Pe de o parte, este o pregătire duhovnicească, deoarece credincioșii sunt ajutaţi să deprindă virtuţile necesare unei postiri autentice, iar pentru asta ei sunt foarte mult ajutaţi de conţinutul cântărilor de la strană din această săptămână, deoarece rânduiala liturgică a acestei săptămâni primește chiar unele conotaţii specifice Postului Mare, ca de pildă: cântarea „Aliluia” la Utrenie, în loc de „Dumnezeu este Domnul”; rugăciunea Sfântului Efrem Sirul la Pavecerniţă. Pe de altă parte, pe lângă deprinderea virtuţilor, este vorba și despre o pregătire trupească, despre o deprindere a credincioşilor cu postirea trupească, deoarece în această săptămână nu se consumă carne, iar această mâncare a lactatelor este deja un efort ascetic, în vederea postului care va veni.”, a explicat pr. lect. dr. Lucian Farcașiu, titularul Catedrei de liturgică și pastorală de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad.
Biserica îi îndeamnă pe creștini ca în acestă perioadă să caute un echilibru între minte și suflet, prin amplificare rugăciunii și prin reflectarea la perioada care urmează. Postul Paștelui este unul greu și destul de strict pentru că nu are prea multe dezlegări la pește, mai ales că le amintește ortodocșilor de Patimile și Învierea Domnului.
Citește și: Tot ce trebuie să știi despre slujba de sfeștanie: cum și când trebuie făcută și ce beneficii aduce
Surse articol: Cluj24, Crestinortodox, Basilica
Urmareste-ne pe Google News
