Diana Lupescu, mărturisiri dureroase din perioada comunismului. „După căsătoria cu Mircea ni s-a transmis că nu putem fi cuplu în film”
Diana Lupescu a vorbit deschis despre anii în care și-a construit cariera în teatru și televiziune, într-o perioadă în care artiștii se confruntau nu doar cu lipsurile de zi cu zi, ci și cu restricții greu de imaginat astăzi. Parcurge articolul de mai jos și află toate detaliile!
Într-un interviu acordat revistei VIVA!, actrița a rememorat viața profesională din timpul comunismului, nesiguranțele începuturilor, competiția dintre colegi, dar și o interdicție care a afectat-o direct după căsătoria cu regretatul Mircea Diaconu.
Deși spune că nu s-a considerat o victimă a regimului comunist, Diana Lupescu recunoaște că epoca respectivă venea cu numeroase limite. Una dintre ele a apărut chiar în viața sa personală și profesională: după căsătoria cu Mircea Diaconu, celor doi li s-a transmis că nu puteau apărea împreună ca un cuplu într-un film și nici pe coperta revistei „Cinema”.
„Nu m-am iubit destul, nu m-am considerat frumoasă”
Privind în urmă la începuturile sale, Diana Lupescu spune că principalele dificultăți nu au venit neapărat din partea regimului, ci din propriile vulnerabilități. Actrița recunoaște că nu avea suficientă încredere în ea și că se simțea nepregătită pentru lumea în care intrase.
„Nu pot să spun că am fost o victimă a fostului regim, cum mi se mai întâmplă să aud în jur la unele colege. Problemele mele au fost ale mele, adică nu m-am iubit destul, nu m-am considerat frumoasă, eram vulnerabilă din cauza sănătății mele, singurătății mele, interiorizării mele, nepregătirii mele pentru lumea în care intrasem, sincerității mele și a modului direct de a spune ce aveam de spus”, a povestit actrița.
Frumusețea sa a făcut ca, în primii ani de carieră, să fie distribuită adesea în roluri de prințesă, zână sau femeie frumoasă. Diana Lupescu spune însă că nu a privit acest lucru neapărat ca pe un privilegiu și consideră că, în unele cazuri, alegerea venea pur și simplu din comoditatea celor care realizau producțiile.
Actrița a fost foarte prezentă în televiziune într-o perioadă în care teatrul TV era difuzat săptămânal. A interpretat personaje importante în producții precum „Egmont”, de Goethe, „Pribeaga”, de Vasile Voiculescu, sau „Trandafirii roșii”, de Zaharia Bârsan.
În teatru, unul dintre rolurile care i-au rămas aproape de suflet a fost Zița din „O noapte furtunoasă”, de I.L. Caragiale.
Cum era viața în teatru în perioada comunistă
Anii comunismului au însemnat pentru artiști nu doar cenzură, ci și condiții de viață și de muncă extrem de dificile. Diana Lupescu își amintește că frigul nu era resimțit doar în sălile de spectacol, ci peste tot, inclusiv în locuințe.
„Nu numai în teatru era frig, era peste tot, și acasă. Culmea e că lipsurile ne apropiau, ne solidarizau. Exista SUBTEXTUL, adică ceva ce nu puteam spune, dar înțelegeam toți același lucru dintr-un gest, din cuvinte spuse într-un anumit fel”, a mărturisit actrița.
În ciuda condițiilor dificile și a restricțiilor, publicul era extrem de apropiat de teatru. Oamenii puteau aștepta ore întregi la coadă pentru bilete, iar spectacolele deveniseră pentru mulți un spațiu în care puteau găsi o formă de libertate.
„S-a format un public de teatru care stătea ore la coadă pentru bilete, la spectacole excepționale în regia extraordinarilor Purcărete, Dan Micu, Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu, Liviu Ciulei, Lucian Giurchescu, Lucian Pintilie… Era o lume fermecată în care ne curățam sufletul și mintea”.
Silvia Dumitrescu, amintiri din perioada comunismului: „Ne obligau să ne îmbrăcăm până în gât”
Ce restricție au primit Diana Lupescu și Mircea Diaconu după căsătorie
Unul dintre cele mai surprinzătoare episoade povestite de Diana Lupescu este legat de căsătoria cu Mircea Diaconu.
Întrebată dacă a resimțit presiuni în perioada comunistă din cauza imaginii sale sau a felului în care actrițele erau privite de Elena Ceaușescu, aceasta a spus că, la vremea respectivă, nu conștientizase astfel de mecanisme.
Totuși, după ce s-a căsătorit cu Mircea Diaconu, situația s-a schimbat.
„În naivitatea mea, n-am sesizat așa ceva. Doar după căsătoria cu Mircea ni s-a transmis că nu putem fi cuplu în film sau pe coperta revistei Cinema, foarte citită și apreciată pe vremea aceea”, a povestit Diana Lupescu.
Mărturisirea oferă o imagine despre felul în care controlul exercitat în acei ani putea ajunge până la detalii legate de aparițiile publice ale unor actori cunoscuți.
„M-am simțit trădată de multe ori”
Viața din culisele teatrului nu era lipsită nici de rivalități. Diana Lupescu spune că între actrițe exista o competiție puternică și că, în anumite momente, s-a simțit trădată de persoane în care credea că poate avea încredere.
„Era o competiție puternică tot timpul, cu tot felul de mijloace mai mult sau mai puțin disimulate. M-am simțit trădată de multe ori și-am înțeles că așa e jocul și nu poți avea încredere în nimeni. Mă împărțeam între profesie și familie. Pentru că părinții mei au fost prea puțin prezenți în viața mea, am vrut să fiu aproape de copiii mei. Am fost o mamă dedicată lor și am refuzat multe propuneri profesionale”, a mai povestit aceasta pentru Viva.
De ce a ales să treacă de la actorie la regie
După o carieră bogată pe scenă și în televiziune, Diana Lupescu a simțit la un moment dat nevoia unei noi provocări și s-a îndreptat spre regie. Dorința a prins contur după cele cinci ediții ale proiectului „Bucureștii la 1900”, desfășurat între 1995 și 2000, unde a avut ocazia să se exerseze ca organizator de evenimente teatrale.
Ulterior au apărut spectacole precum „Umor, amor, fior de dor”, „Ritmuri” și „Dor de Măria Tănase”, producții care au combinat muzica, dansul și poezia și care, potrivit actriței, s-au bucurat de succes atât în țară, cât și în străinătate.
Experiența de actriță a ajutat-o și din postura de regizor, pentru că a înțeles cât de important este ca actorul să nu fie tratat doar ca executant, ci ca partener în construirea spectacolului.
„Pentru că sunt și actriță, am înțeles că trebuie să faci din actor un partener. Trebuie să explici ce dorești de la fiecare personaj în structurarea textului, așa cum o propui tu, să-l faci să înțeleagă și să-și asume varianta pe care o propui, numai așa spectacolul nu se va deteriora, nu o va lua în altă direcție, ba chiar va crește în sensul dorit la început. Spectacolul de teatru este viu, fiecare reprezentație este diferită, important este să păstrezi sensul profund al interpretării, adevărul relațiilor… Asta iubesc la teatru, unicitatea și efemeritatea fiecărei reprezentații”, a explicat Diana Lupescu.
La zeci de ani de la debut, legătura Dianei Lupescu cu publicul a rămas puternică. Actrița a povestit că, recent, o femeie a oprit-o într-un magazin și i-a spus că își amintește de ea din spectacolul „Dulapul”, de Paul Everac, jucat la Bulandra în urmă cu aproximativ 45 de ani.
Surse foto: facebook, facebook, facebook, facebook
Surse articol: viva, newsweek, click
Tags: Diana Lupescu, Vedete Romania
Urmareste-ne pe Google News
