Ce este mielopatia cervicală
Mielopatia spondilotică cervicală (CSM) este o afecțiune a gâtului care apare atunci când măduva spinării devine comprimată - sau strânsă - din cauza modificărilor de uzură care apar la nivelul coloanei vertebrale pe măsură ce îmbătrânim. Este cea mai frecventă afecțiune a măduvei spinării care apare la persoanele cu vârsta peste 55 de ani, ambele sexe fiind afectate în mod egal. De obicei, mielopatia cervicală debutează mai devreme la bărbați (50 de ani) decât la femei (60 de ani).
Un pic de anatomie ca să înțelegem mai bine mielopatia cervicală
Coloana vertebrală este formată din 24 de oase, numite vertebre, care sunt aranjate una peste alta. În zona gâtului, coloana cervicală include 7 vertebre mici, care încep de la baza craniului și formează gâtul.
Între vertebre se află discuri intervertebrale flexibile. Ele acţionează ca amortizoare atunci când mergi sau alergi. Discurile intervertebrale sunt plate și rotunde și au o grosime de aproximativ 1.3 cm.
Măduva spinării este prelungirea sistemului nervos central în afara craniului. Ea se extinde de la craniu la partea inferioară a spatelui și călătorește prin partea de mijloc a fiecărei vertebre (canal central). Rădăcinile nervoase se ramifică din măduva spinării prin deschideri ale vertebrelor și transmit mesaje între creier și restul corpului.
Când măduva spinării este comprimată, poate întrerupe acele semnale. În timp, această compresie poate distruge țesutul neural, țesutul special care reglează mișcarea corpului. De aceea, mielopatia cervicală va afecta capacitatea de mișcare și abilitățile motorii fine ale extremităților superioare.
Dacă mielopatia cervicală nu este tratată, poate afecta și membrele inferioare. Acest lucru se poate simți ca și cum ai pierde echilibrul sau pierderea controlului vezicii urinare. Unii oameni pot suferi în cele din urmă de paralizie la nivelul membrelor inferioare.
Cauzele mielopatiei cervicale
Mielopatia cervicală apare ca urmare a modificărilor degenerative ale coloanei vertebrale pe măsura înaintării în vârstă.
Iată care sunt principalele cauze ale acestei afecțiuni:
Pinteni osoși. Pe măsură ce discurile din coloana vertebrală îmbătrânesc, pierd din înălțime și încep să se umfle. De asemenea, pierd conținutul de apă, încep să se usuce și devin mai rigide. Când discurile pierd din înălțme, vertebrele se apropie una de cealaltă și se formează pinteni osoși în jurul discului pentru a-l întări. Pintenii osoși contribuie la rigidizarea coloanei vertebrale și îngustarea canalului spinal, comprimând măduva spinării.
Hernie de disc. Un disc are în centrul său o compoziție asemănătoare jeleului, iar la exterior este înconjurat de o teacă fibroasă. Dacă discul este foarte uzat sau rănit, nucleul poate ieși prin exteriorul inelului fibros, punând presiune asupra măduvei spinării sau a rădăcinilor nervoase. Discurile se deteriorează odată cu vârsta, devenind mai predispuse la hernie.
Artrita reumatoidă. Aceasta este o boală autoimună în care celulele imune atacă sinoviana, membrana subțire care căptușește articulațiile. Pe măsură ce sinoviana se umflă, poate duce la durere și rigiditate și, în cazuri severe, la distrugerea articulațiilor fațetelor coloanei cervicale. Când se întâmplă acest lucru, vertebra superioară poate aluneca deasupra vertebrei inferioare, reducând spațiul disponibil pentru măduva spinării.
O rănire a gâtului. Dacă există un traumatism la gât în urma unui accident de mașină, activitate sportivă sau după o cădere, acesta poate duce la mielopatie. De exemplu, o coliziune din spate a mașinii poate duce la hiperextensie, o mișcare înapoi a gâtului dincolo de limitele sale normale sau hiperflexie, o mișcare înainte a gâtului dincolo de limitele sale normale. Deoarece aceste tipuri de leziuni afectează adesea mușchii și ligamentele care susțin vertebrele, ele pot duce la compresia măduvei spinării.
Simptomele mielopatiei cervicale
Mielopatia cervicală apare de obicei la persoanele cu vârsta cuprinsă între 50-60 de ani, iar simptomele sunt la început ușoare. Progresia afecțiunii are loc într-o manieră treptată cu declin funcțional.
Semnele timpurii ale mielopatiei cervicale includ:
- Gamă limitată de mișcare
- Stângăcie motrică fină, cum ar fi dificultăți în ținerea unui stilou
- Durere de cap care provine de la nervii din gât (nevralgie occipitală)
După stadiul inițial, pot începe să apară alte simptome mai severe, inclusiv:
- Dificultăți de mers sau de menținere a echilibrului
- Dificultăți în mișcarea brațelor, umerilor și/sau picioarelor
- Confuzie sau dificultate cognitivă
- Pierderea controlului vezicii urinare
- Furnicături sau amorțeală la nivelul extremităților
Studiile au arătat că cel mai frecvent simptom al mielopatiei cervicale nu este o durere de gât, ci pierderea senzației la membrele superioare.
Mielopatia cervicală afectează și creierul
Mesajele prin măduva spinării merg în ambele sensuri - de la creier la corp și invers. Când mielopatia cervicală începe să progreseze, boala va limita capacitatea creierului de a interpreta ceea ce spune corpul. Acest lucru se simte ca amorțeală și furnicături, probleme cognitive și o lipsă de conștientizare spațială.
Cât de repede se agravează mielopatia cervicală
Studiile au arătat că progresia mielopatiei cervicale este imprevizibilă, depinzând de cauza afecțiunii și starea generală de sănătate a pacientului. Unele persoane pot experimenta o intensificare rapidă a simptomelor, în timp ce altele pot observa o deteriorare constantă, treptată, de câțiva ani, apoi de o agravare bruscă.
De obicei, odată ce tulburarea a fost diagnosticată, remisiunea completă la normal nu are loc niciodată. De asemenea, remisiunea temporară spontană este mai puțin frecventă. Statisticile arată că la 75% dintre pacienți apare o agravare episodică cu deteriorare neurologică, 20% au o progresie lentă și constantă și 5% au debut și progresie rapide.
Această imprevizibilitate a agravării bolii este motivul pentru care medicii recomandă intervenția chirurgicală pentru aproape toată lumea cu această afecțiune.
Diagnosticul mielopatiei cervicale
Diagnosticul de mielopatie cervicală se pune în urma unui consult de specialitate și efectuarea mai multor investigații medicale.
La consult, medicul va discuta cu tine despre istoricul tău medical și starea generală de sănătate, inclusiv simptomele cu care te confrunți. Apoi, el va face o examinare amănunțită a gâtului, umerilor, brațelor, mâinilor și picioarelor, pentru a urmări:
- Modificări ale reflexelor - inclusiv prezența hiperreflexiei, o afecțiune în care reflexele sunt exagerate sau hiperactive
- Amorțeală și slăbiciune în brațe, mâini și degete
- Dificultăți de mers, pierderea echilibrului sau slăbiciune la nivelul picioarelor
- Atrofie - o afecțiune în care mușchii se deteriorează și se micșorează în dimensiune
După consult, urmează alte investigații medicale, precum:
Radiografii. Razele X oferă imagini ale structurilor dense, cum este osul. O radiografie va arăta alinierea vertebrelor din gât.
Scanări imagistice prin rezonanță magnetică (RMN). Acestea oferă imagini ale țesuturilor moi ale corpului. O scanare RMN poate arăta compresia măduvei spinării și poate identifica dacă simptomele sunt cauzate de deteriorarea țesuturilor moi, cum ar fi o protuberanță sau o hernie de disc.
Tomografie computerizată (CT). Aceasta poate arăta dacă este vorba de îngustarea canalului spinal și poate ajuta medicul să determine dacă există pinteni osoși la nivelul coloanei vertebrale cervicale.
Mielograma. În această procedură, un colorant de contrast este injectat în coloana vertebrală pentru a face ca măduva spinării și rădăcinile nervoase să apară mai clar.
Tratamentul mielopatiei cervicale
Dacă mielopatie cervicală este diagnosticată devreme, progresia bolii poate fi oprită cu tratamentul adecvat. În cazurile mai ușoare, tratamentul inițial pentru mielopatia cervicală poate fi non-chirurgical, cu scopul de a reduce durerea și îmbunătăți capacitatea pacientului de a efectua activitățile zilnice. Totuși, majoritatea pacienților au nevoie de operație.
Tratament non-chirurgical
Opțiunile de tratament non-chirurgical includ:
Guler cervical moale. Acesta este un inel căptușit care se înfășoară în jurul gâtului și este ținut în loc cu velcro. Gulerul are rolul de a permite mușchilor gâtului să se odihnească și pentru a limita mișcarea. El se poartă doar pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece pe termen lung poate scădea rezistența mușchilor gâtului.
Fizioterapie. Exercițiile specifice pot ajuta la ameliorarea durerii, întărirea mușchilor gâtului și creșterea flexibilității pentru ca pacientul să-și poată desfășura mai bine activitățile zilnice.
Medicamente. În unele cazuri, medicamentele pot ajuta la îmbunătățirea simptomelor. Acestea pot fi medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi orali sau alte medicamente mai puternice care reduc durerea și inflamația.
Intervenție chirurgicală
Deși tratamentul non-chirurgical poate ajuta la ameliorarea simptomelor, el nu are capacitatea de a crea mai mult spațiu în canalul spinal pentru măduva spinării. Cu alte cuvinte, nu tratează starea de bază. De aceea, în majoritatea cazurilor de mielopatie cervicală se recomandă intervenția chirurgicală.
Există mai multe proceduri chirurgicale care pot fi efectuate pentru a trata mielopatia cervicală, și anume:
Discectomie și fuziune cervicală anterioară. Aceasta este o intervenție chirurgicală folosită pentru a îndepărta pintenii osoși sau discurile deteriorate din gât. Această intervenție chirurgicală are o rată de succes relativ ridicată, mai ales dacă este realizată înainte ca țesutul neural să fie afectat semnificativ.
Corpectomie și fuziune cervicală anterioară. Această procedură îndepărtează discul și mai mult os (una sau mai multe vertebre).
Discectomia cervicală anterioară și înlocuirea discului. În timpul acestei proceduri, medicul va îndepărta discul problematic și pintenii osoși și va plasa un disc artificial pentru a păstra mișcarea.
Laminectomie și fuziune. În această procedură, medicul îndepărtează arcul osos care formează partea din spate a canalului spinal (lamina), împreună cu orice pinteni osos și ligamente care comprimă măduva spinării. Laminectomia ameliorează presiunea asupra măduvei spinării, oferind spațiu suplimentar pentru ca aceasta să se deplaseze înapoi.
Laminoplastie. Aceasta este o alternativă la laminectomie. Însă, în loc să îndepărteze osul, lamina este subțiată pe o parte și apoi tăiată pe cealaltă parte pentru a crea ca un fel de balama de ușă. În acest fel se extinde spațiul disponibil pentru măduva spinării și permite medicului să abordeze segmentele coloanei vertebrale adiacente, sau nivelurile, care pot fi ușor comprimate.
Procedura chirurgicală este individualizată, fiind aleasă în funcție de o serie de factori, inclusiv de sănătatea generală a pacientului, de tipul și localizarea problemei. Studiile nu au arătat că o abordare este mai bună decât alta.
Cum previi mielopatia cervicală
Deși mielopatia cervicală se dezvoltă în principal ca urmare a procesului natural de îmbătrânire, există măsuri de precauție pe care oricine le poate lua pentru a încetini și preveni degenerarea și îngustarea coloanei vertebrale. Iată ce poți face pentru a preveni această afecțiune:
Să-ți păstrezi o postură bună. Corectarea posturii poate preveni solicitarea excesivă a componentelor coloanei vertebrale și poate întârzia dezvoltarea mielopatiei cervicale.
Să-ți menții o greutate sănătoasă. Eliminarea unor kilograme în plus poate ușura o parte din presiunea exercitată asupra coloanei vertebrale și poate ajuta la menținerea configurației componentelor coloanei vertebrale.
Să rămâi activă. Menținerea coloanei vertebrale flexibile și puternice necesită exerciții fizice regulate, inclusiv activități de susținere a greutății și mișcări de întindere.
În concluzie, mielopatia cervicală este o afecțiune a coloanei vertebrale la nivelul gâtului. Simptomele sale sunt ușoare la început, dar pot progresa într-un ritm imprevizibil. Este necesară obținerea unui diagnostic precoce pentru a preveni deteriorarea permanentă a măduvei spinării și a țesutului din jur.
Harta durerilor de spate: afla ce inseamna, in functie de localizare
Urmareste-ne pe Google News
